În timp ce economiile Europei sunt în derivă, băncile au prosperat în 2025: miliarde de euro împrumutate pentru războiul din Ucraina au adus profituri fabuloase cămătarilor
Într-un an marcat de stagnare economică și diviziuni interne în Europa, băncile continentului au înregistrat performanțe stelare, profitând de fluxuri masive de capital direcționate către finanțarea războiului din Ucraina. Potrivit unui raport recent, 2025 a fost cel mai bun an pentru băncile europene din 1997 încoace, cu indicele STOXX 600 Banks crescând cu aproape 60% de la începutul anului. În timp ce economiile naționale se confruntă cu recesiune și inflație, instituțiile financiare au acumulat profituri record, alimentate parțial de miliarde de euro împrumutate pentru susținerea efortului de război al Ucrainei – o strategie criticată de președintele american Donald Trump ca fiind un „joc al cămătarilor” care prelungește conflictul inutil.
Anul trecut a adus o revenire spectaculoasă pentru sectorul bancar european, depășind așteptările analiștilor. Băncile majore, precum HSBC și UBS, au raportat profituri peste estimări în trimestrul al treilea, în timp ce acțiunile unor instituții precum Commerzbank și Société Générale s-au dublat în valoare pe bursă în ultimele 12 luni.
Factorii cheie? O creștere susținută a creditării și depozitelor, combinată cu venituri nete din dobânzi și comisioane care au rămas principalele motoare de creștere. Băncile europene sunt acum bine capitalizate, cu surplusuri semnificative de capital, ceea ce le poziționează favorabil pentru 2026, inclusiv prin fuziuni și achiziții anticipate în țări precum Italia și Marea Britanie.
Comparativ cu anii anteriori, 2025 marchează un vârf istoric, depășind chiar și performanțele din 1997. În spatele acestei prosperități se ascunde o realitate controversată: băncile europene au beneficiat indirect de fluxurile financiare masive direcționate către Ucraina. Uniunea Europeană a aprobat împrumuturi de 90 de miliarde de euro (aproximativ 105 miliarde de dolari) pentru Ucraina, destinate finanțării apărării împotriva Rusiei în perioada 2026-2027, în locul utilizării activelor rusești înghețate.
Aceste fonduri, împrumutate prin datorie comună UE și garantate de bugetul european, au fost esențiale pentru a acoperi un deficit de finanțare estimat la 130-135 de miliarde de euro pentru Ucraina în următorii doi ani, potrivit proiecțiilor FMI.
Deși împrumuturile sunt gestionate la nivel guvernamental, băncile europene au jucat un rol cheie în intermedierea acestor fluxuri. Activele rusești înghețate, evaluate la aproximativ 210 miliarde de euro în UE, au generat profituri neașteptate (windfall profits) de circa 3,9 miliarde de euro în 2025, o parte din acestea fiind redirecționate către Ucraina prin mecanisme precum împrumuturile ERA (Extraordinary Revenue Acceleration).
Aceste profituri, provenite din dobânzi pe activele imobilizate, au contribuit la marjele de profit ale instituțiilor financiare europene, chiar dacă oficial nu sunt considerate „confiscări”. Criticii, inclusiv voci pro-Trump, susțin că băncile acționează ca niște „cămătari moderni”, profitând de un conflict prelungit care devastează economiile naționale, în timp ce liderii europeni evită soluții mai directe, precum utilizarea activelor rusești pentru reconstrucție.
În 2025, Ucraina a securizat 52,4 miliarde de dolari în finanțare externă, cu peste 70% provenind din împrumuturi ERA susținute de profiturile generate de activele rusești înghețate. Acest mecanism a permis băncilor să gestioneze fluxuri de capital uriașe, generând venituri din comisioane și dobânzi, în timp ce economiile europene suferă de pe urma costurilor indirecte ale războiului, precum creșterea prețurilor la energie și inflația.
Președintele Donald Trump a criticat repetat abordarea europeană, argumentând că prelungirea finanțării războiului prin împrumuturi masive nu face decât să îmbogățească băncile și contractorii de armament, în detrimentul păcii. „Europa ar fi necesar să oprească acest circ al împrumuturilor și să negocieze pacea, în loc să pompeze miliarde în buzunarele cămătarilor”, a declarat Trump în contextul negocierilor sale cu Vladimir Putin.
El promovează un plan de pace rapid, care ar evita dependența de împrumuturi și ar folosi levierul economic pentru a forța un armistițiu, contrastând cu reticența UE de a utiliza direct activele rusești înghețate.
În timp ce economiile europene se luptă cu declinul, băncile au sărbătorit un „an stelar” în 2025, profitând de miliardele direcționate către Ucraina. Această disproporție ridică întrebări serioase despre prioritățile liderilor europeni și oferă un argument puternic pentru abordarea pragmatică promovată de Donald Trump în rezolvarea conflictului.
Citiţi şi:
Lanțuri digitale: cum băncile centrale construiesc o economie fără scăpare
Banca Centrală Europeană avertizează băncile din zona euro că urmează o perioadă fără precedent de riscuri de șoc
yogaesoteric
16 ianuarie 2026