În tot mai multe locuri de pe glob oamenii se ridică împotriva sistemului social corupt

de Ileana Damian

„Dacă oamenii sunt înţelepţi, ei nu mai pot fi exploataţi. Dacă oamenii sunt inteligenţi, ei nu mai pot fi subjugaţi. Ei nu mai pot fi forţaţi să trăiască o viaţă «mecanică», asemeni unor roboţi. Ei se vor manifesta cu bun simț. Vor dori să trăiască în libertate. Libertatea vine odată cu înţelepciunea şi nicio societate nu doreşte ca oamenii să fie liberi. […] Un om înţelept preferă mai bine să moară decât să fie un sclav.” Osho

În ultimii ani, în foarte multe țări, mii de oameni au ieșit în stradă pentru a-și manifesta nemulțumirile, protestând împotriva corupției clasei politice, a condiţiilor grele de trai, a încălcării sistematice a drepturilor omului, împotriva minciunilor propagate de mass-media etc. Aceste manifestații s-au produs spontan de cele mai multe ori, atingându-se cote maxime de revoltă interioară ca urmare a măsurilor aberante, injuste impuse de guvernanții corupți sau în urma presiunilor masive exercitate de cei care dețin controlul finanțelor la nivel mondial sau de marile corporații.

Oamenii nu mai sunt dispuși să accepte toate minciunile servite de liderii politici pe care nu-i interesează aproape deloc soarta cetățenilor; ei sunt hotărâți să lupte pentru a-și redobândi drepturile fundamentale și pentru a ieși din starea de sclavie în care au fost aduși în mod intenționat. Fie că își dau seama de aceasta sau nu, în marea majoritate a oamenilor începe să se trezească o conștiință superioară, însoțită de aspirația spre mai bine și de dorința de a trăi în deplină armonie și pace unii cu ceilalți.
Tot mai mulți dintre noi încep să realizeze necesitatea unei transformări profunde a sistemului social, care actualmente este caracterizat de corupție, minciună, lăcomie, perversitate, foame nebunească de putere etc. Încrederea în guvernanți este din ce în ce mai scăzută și tot mai mulți oameni încep să-și dea seama de existența grupurilor de interese oculte, care conduc în realitate, din umbră, soarta națiunilor.

Să facem o sinteză a celor mai importante mișcări sociale care s-au înregistrat în ultimii ani.

La sfârşitul anului 2010 au început o serie de revolte sociale în mai multe ţări arabe, fenomen ce a fost denumit Primăvara Arabă. Protestele din ţări precum Tunisia, Egipt, Libia, Yemen, Siria, Algeria, Irak, Arabia Saudită, Maroc, Mauritania, Djibouti, Kuweit şi teritoriile palestiniene au apărut ca urmare a nemulţumirilor crescânde ale populaţiilor respective faţă de corupţia politică şi condiţiile grele de viaţă.

La 17 septembrie 2011, în parcul Zuccotti din New York, începea mișcarea Occupy Wall Street, ce avea să se răspândească rapid în SUA și în întreaga lume. Protestul condamna inegalitatea economică şi socială, lăcomia corporatiste şi corupţia guvernelor. Sloganul preferat al manifestanților era „Noi suntem cei 99%”, referindu-se la faptul că aproape întreaga bogăție a planetei se află în mâinile a 1% din populație. Mass-media a prezentat aceste manifestații de mare amploare într-un mod parțial și incorect, încercând să le minimalizeze sau ignorându-le complet, dar informațiile s-au răspândit rapid, cu ajutorul internetului.

În Sudan, manifestaţii ample de protest, care continuă și astăzi, au început încă din anul 2011. Preşedintele Omar al-Bashir, aflat în fruntea țării din 1993, când s-a autodesemnat în această funcţie, a fost găsit vinovat de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război de către Curtea Internaţională de Justiţie. El a respins însă autenticitatea verdictului. Oamenii protestează față de corupţia politică, rata mare de şomaj, măsurile aberante de austeritate.

În anul 2011, a avut loc cea mai amplă revoltă din Egipt din ultimele decenii, în urma căreia a fost înlocuită conducerea politică de la acea vreme. Protestele masive au continuat şi în următorii doi ani când, sub conducerea noului preşedinte, condiţiile economice şi sociale s-au agravat. Și în anul 2014, manifestaţiile sunt departe de a se încheia, întrucât preşedintele actual urmărește să instaureze un regim totalitar.

 

În anul 2011 au început proteste şi în Spania. Motivele sunt similare: corupţie politică, şomaj ridicat, condiţii economice grele. Peste 8,5 milioane de manifestanţi au solicitat să li se asigure drepturi elementare, cum ar fi dreptul de a avea o locuinţă, dreptul de a munci, drepturi culturale, de sănătate şi de educaţie şi o democraţie autentică.
Începând cu luna martie 2014, s-au înregistrat numeroase proteste în mai multe oraşe din Spania, culminând cu manifestația de la începutul lunii aprilie, de la Madrid, când sute de mii de oameni au ocupat străzile orașului într-un „marş al demnităţii” împotriva măsurilor de austeritate draconice impuse de guvernul spaniol.

 

Peste 250.000 de israelieni au protestat în anul 2011, nemulţumiţi de condiţiile de trai și de guvern. Ei au cerut să se facă dreptate în societate, exprimându-și dezaprobarea față de legea care le permite numai celor bogaţi să deţină locuinţe.

 

De asemenea, începând cu anul trecut, israelienii au protestat împotriva noilor legi care îi obligă pe evreii Haredi (grup „ultra-ortodox”, pacifist) să se efectueze o pregătire în armată, la vârsta de 18 ani. Un alt proiect de lege prevede mutarea evreilor Beduini (crescători de vite sau cămile, nomazi sau seminomazi) la oraşe. Protestatarii susţin că interesele liderilor nu sunt de a-i integra pe beduini în viaţa modernă, de a-i educa, ci de a creşte forţa de muncă dar mai ales, de a lua sub stăpânire teritoriile lor.

Sunt cunoscute protestele grecilor din ultimii ani. Sute de mii de manifestanţi s-au declarat împotriva acordului de împrumut semnat cu Fondul Monetar Internaţional şi a măsurilor dure de austeritate impuse de Uniunea Europeană pentru a salva ţara de la faliment. Grecii au acuzat guvernul şi UE de corupţie şi furt.

 

Zeci de mii de ruşi au protestat faţă de corupţia politică şi fraudarea alegerilor electorale în luna mai 2012, când Putin a câştigat alegerile prezidenţiale. O lună mai târziu au fost emise legi stricte de limitare a manifestaţiilor, ce prevăd penalităţi grave în cazul încălcării lor.

 

Corupţia liderilor politici a scos în stradă oamenii în mai multe oraşe din Slovenia, în anul 2013. Peste 20.000 de sloveni și-au manifestat nemulțumirile împotriva guvernului totalitar, care le distruge ţara.

 

În anul 2013, au avut loc proteste masive în Guineea. Manifestanţii au cerut transparenţă politică, suspectând fraudarea alegerilor electorale. Forțele de ordine au avut permisiunea de a folosi armele de foc împotriva protestatarilor, această represiune soldându-se cu 9 morţi şi sute de răniţi.

 

Din luna mai a anului 2013, au început manifestaţiile şi în Turcia. Mai mulţi politicieni cu funcţii cheie în guvern au fost implicaţi într-un scandal de proporţii, de corupţie, fraudă, spălare de bani şi contrabandă cu aur, poliţia confiscând peste 17 milioane de dolari încasați din mită. Pe lângă câţiva miniştri, în scandal au fost implicaţi şi fiii premierului turc Recep Erdoğan.
Peste 3 milioane de turci au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de guvernul corupt, condiţiile mediocre de trai şi a legilor de cenzură şi control al internetului, pe care politicienii intenționează să le voteze în curând.

Ne sunt cunoscute protestele din România, începute în luna septembrie a anului 2013 împotriva proiectului Roşia Montană. Numai în Bucureşti, peste 20.000 de români au ieşit în stradă cerând anularea acestui proiect şi demisia premierului Victor Ponta, care a urmărit să îl legalizeze în ciuda faptului că el a fost votat tocmai pentru că în campania electorală a promis respingerea acestui proiect. Protestele continuă în mai multe oraşe din țară, mai ales că guvernul a aprobat între timp exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică în mai multe zone. Exploatarea propriu-zisă a gazelor de şist a început fără ca românii să ştie, şi a generat o serie de cutremure mici şi dese într-un interval de mai multe săptămâni, provocând panică în rândul a sute de localnici din zona de exploatare. Cu toate acestea, oficialii au evitat şi au amânat să dezvăluie adevărata cauză a cutremurelor, permiţând să circule multe alte variante posibile.

 

Germanii au ieşit şi ei în stradă încă de anul trecut. Aproximativ 15.000 de oameni au protestat într-un marş împotriva francmasoneriei.
Tot anul trecut, zeci de mii de oameni au contestat politicile de austeritate impuse de guvernele din tările membre UE, demonstrând pașnic în faţa sediului Băncii Centrale Europene din Frankfurt.

 

În 2013, în Portugalia, mii de persoane au protestat faţă de condiţiile de austeritate pe care guvernul le-a impus pentru a obține un împrumut financiar acordat de creditorii străini. Mitingurile au avut loc în peste 10 oraşe din ţară.

 

De la jumătatea anului trecut, brazilienii au început să protesteze faţă de corupţia politicienilor, mărirea preţurilor biletelor de transport şi a condiţiilor vitrege de trai ale clasei de mijloc, în general. Protestele au luat amploare pentru a împiedica desfășurarea în Brazilia a Cupei Mondiale de fotbal masculin, FIFA World Cup 2014. Motivul este uşor de înţeles: cetăţenii, plătitori de taxe şi impozite (40,5% din venit), cu salarii mici, nemulţumiţi de corupţia guvernului, de problemele de infrastructură, de calitatea proastă a serviciilor din domeniul educaţiei şi a sănătăţii, nu sunt de acord ca statul brazilian să cheltuiască aproape 1 miliard de euro din banii publici, pentru acest proiect. Mai mult decât atât, Jocurile Olimpice de Vară sunt programate tot în Brazilia, în anul 2016.
În anul 2010, când Africa de Sud a organizat FIFA World Cup, ţara a recuperat doar o zecime din cheltuielile de organizare. În schimb, asociaţia FIFA a avut un câştig uriaş de pe urma ospitalităţii Africii de Sud, prin contractele de televiziune din toată lumea şi a drepturilor de marketing.

Protestele care au avut loc în mai multe oraşe din ţară, au scos în stradă câteva milioane de oameni. „FIFA – plăteşte tu factura!” sau „Vă rugăm, nu veniţi la Cupa Mondială FIFA!” – sunt câteva dintre sloganurile protestatarilor.

 

Începutul anului 2014 a adus o serie de manifestații și în Venezuela. Sute de mii de oameni protestează faţă de corupţia guvernului, monopolizarea mass-media de către guvern, rata foarte mare a criminalităţii şi a violenţei, inflaţia crescută, condiţiile vitrege de trai. Aproape 200 de oameni au murit şi zeci de mii de oameni au fost arestaţi, în ultimele luni de proteste.

 

Ucrainenii şi-au unit forţele şi au doborât un guvern care nu le reprezenta interesele. Încă din noiembrie 2013, sute de mii de oamenii au ieşit în Piaţa Independenţei din Kiev în semn de protest faţă de decizia preşedintelui Viktor Ianukovici de a amâna aderarea la UE. După luni de zile de revoltă, peste 100 de morţi şi sute de răniţi, liderii politici au fost puşi pe fugă. Situaţia este încă şubredă în Ucraina, ţara este pândită din două părţi: pe de-o parte Rusia nu doreşte să piardă influenţa (profitul financiar) pe care o are asupra acestei ţări, iar pe de altă parte Uniunea Europeană îi zâmbeşte larg, gata pregătită să îi facă cunoştinţă cu Fondul Monetar Internaţional, pentru un împrumut pe durata a câtorva generaţii.

Ucrainenii au dat dovadă de mult curaj, iar forţa pe care au dobândit-o prin faptul că s-au unit, le-a schimbat destinul. Sperăm să fie înţelepţi şi să nu se arunce în altă gură de balaur, ci tot împreună, uniţi, să găsească soluţia optimă (urmând, de ce nu, exemplul Islandei).

 

În acest an au început protestele în mai multe oraşe din Bosnia-Herţegovina. Manifestanţii sunt nemulţumiţi de rata mare de şomaj, de condiţiile grele de trai, de închiderea fabricilor şi de guvernul corupt.

 

Peste 160.000 de francezi au ieşit în stradă încă din prima lună a acestui an. Parizienii au decretat ziua de 26 ianuarie 2014 ca fiind „Ziua Mâniei” (Le Jour de la Colère).
Demonstranţii şi-au arătat nemulţumirea faţă de conducătorii corupţi. În aprilie 2013, sub regimul preşedintelui François Hollande a fost legalizată căsătoria între persoanele de acelaşi sex, acestor cupluri bizare conferindu-li-se drepturi civile depline, inclusiv dreptul de a adopta şi creşte copii. Taxele uriaşe şi condiţiile tot mai grele de trai au fost alte motive care i-au determinat să iasă în stradă.

Francezii au dat dovadă de multă inteligenţă, înțelegând că francmasoneria este cea care conduce din umbră, fiind adevărata responsabilă pentru situațiile dificile cu care țara lor se confruntă și de direcția ciudată în care ea se îndreaptă. Protestatarii au cerut cu toţii, într-un glas, înlăturarea francmasonilor şi desființarea Lojelor Masonice, care dau ordine slugilor lor politice şi controlează Franţa.
Manifestanţii au cerut forţelor militare să treacă de partea lor. „Ne-am săturat de finanţe internaţionale, loji masonice şi sionism. Poporul francez a fost distrus prin mass-media. Doar o lovitură de stat militară ne poate salva, pentru că alegerile sunt o şaradă inutilă, concepute pentru a salva statul de gangsteri, prin schimbarea câtorva feţe la fiecare câţiva ani.” – declara unui reporter unul dintre manifestanți.

Printre sloganurile scandate de francezii s-au putut auzi: „Jos Masoneria!”, „Jos homosexualitatea!”, „Jos pedofilia!”, „Francmasonii la puşcărie!” etc.

 

Citiți și:

Ne îndreptăm către un salt de conştiinţă la nivel planetar

Descoperiri uluitoare: Codul Biblic preconizează acțiunile spirituale inițiate la nivel planetar de MISA

 

yogaesoteric
13 mai 2014