În zece ani, Italia va fi musulmană! Va avea Vaticanul soarta Bizanţului? (II)

Citiți prima parte a articolului

Ani de zile, politicienii, presa și intelectualitatea belgiană au cultivat mitul „traiului împreunăˮ și al „diversității multiculturaleˮ, Bruxelles-ul și casbah-urile sale fiind evocate ca exemple de urmat, cu toate că puținele voci raționale vorbeau despre „Mollahbeekˮ și calificau Bruxelles-ul drept un Waterloo al politicii de stânga. Molenbeek – Saint-Jean l-a avut primar, timp de 20 de ani, pe socialistul Philippe Moureaux, timp în care și-a pierdut nu numai numele incorect politic, „Saint Jeanˮ, ci și pe toți locuitorii de origine belgiană. A devenit astfel o „no go zoneˮ, un pământ al islamului, populat în totalitate de magrebieni și turci – noul „proletariatˮ și electorat al lui Philippe Moreaux și al Partidului Socialist. Vestit pentru inițierea și susținerea legii „contra rasismului și xenofobieiˮ (1981), lege adoptată în perioada când era ministru al Justiției și reformelor instituționale, odată ajuns primar, Philippe Moreaux a finanțat asociațiile musulmane și construcția de moschei (50 numai în Molenbeek), a pus la dispoziția școlilor coranice (madrassa) locațiile publice și a promovat pe listele electorale ale socialiștilor atât predicatori ai islamului salafist, cât și oamenii de încredere ai traficanților de droguri. Mohamed Abdeslam, fratele mai mare al lui Salah Abdeslam, s-a numărat printre membri cabinetului său. Urmându-i exemplul, Partidul Socialist își editează azi manifestele electorale în urdu, arabă și turcă, iar la nivelul Bruxelles-ului peste jumătate din candidații săi sunt musulmani.

 
Philippe Moreaux

În 2010, Moureaux a divorțat, iar în 2011, la 72 de ani, s-a căsătorit cu marocana Latifa Benaicha (35 de ani), o colaboratoare a ministrului bruxellez Charles Picque. Așa a adevenit Molenbeek, dintr-o zonă urbană model, un cartier în întregime musulman, un fief al islamului radical și o placă turnantă a traficului de droguri. Un Afganistan în miniatură. Sub conducerea socialiștilor și a ecologiștilor, celelalte cartiere i-au urmat exemplul, în aplauzele unanime ale establishmentului politic și indiferența abulică a belgienilor. Totul s-a petrecut la câțiva pași de sediul Uniunii Europene, într-o țară ce a trimis-o în Parlamentul european pe Mahinur Ozdemir, nu numai prima deputată europeană cu hijab, ci și o mare suporteră a dictatorului islamist Recep Erdogan. O țară al cărui ministru de interne a tratat plecarea jihadiștilor belgieni în Siria și Irak dintr-un unghi umanitar, prezentându-i drept victime ale societății, când ei erau doar niște teroriști periculoși, și care a facilitat reîntoarcerea din Siria a unui jihadist, pentru ca soția acestuia „să poată naște în condiții buneˮ!

O țară ca un ospiciu. În aceste condiții, era normal ca Bruxelles-ul – dopat fiind cu un drog letal, obținut prin sinteza dintre negarea realității și multiculturalism să „sărbătoreascăˮ, în genunchi, reîntoarcerea de la jihadul din Franța a fiului său iubit, Salah Abdeslam. Zile întregi metroul nu a circulat, iar creșele, grădinițele, școlile și universitățile au rămas închise. La fel și marile centre comerciale, sălile de sport, piscinele, sălile de cinema, teatrele și muzeele. Întâi s-a anulat meciul de fotbal cu Spania, după aceea etapa de campionat, iar când s-au anulat sărbătorile Crăciunului și ale Anului Nou, bruxellezii, care au stat mult timp închiși în case, s-au gândit că se vor revanșa postind de Ramadan. S-au înregistrat pierderi economice imposibil de calculat. Bruxelles-ul a fost umilit, dar era fericit: Islamul dobândise o mare victorie. De aia nu s-a înregistrat nici cel mai mic semn de mânie sau de revoltă, iar sentimentul de indignare a lipsit cu desăvârșire. Chiar și atunci când Salah Abdeslam a scăpat, iar, de urmărirea poliției, pentru că aceasta nu are voie să facă percheziții în timpul nopții; nici chiar atunci când este vorba de terorism!

Într-o după amiază, în casbah-ul Forest din Bruxelles, o operațiune mixtă a polițistilor belgieni și francezi a fost întâmpinată de gloanțele teroriștilor islamiști. Era a suta operațiune de acest fel din ultimele 4 luni. Patru polițiști au fost răniți ușor, iar islamistul algerian Mohamed Belkaid – aflat ilegal pe teritoriul Belgiei, dar condamnat pentru furt în 2014 – a fost ucis de un lunetist. Alți doi teroriști au scăpat! S-au găsit arme, muniție și un steag al Statului Islamic lângă cadavrul lui Mohamed Belkaid. Primul ministru, Charles Michel, a cerut belgienilor, deși nu era nevoie, „să-și păstreze calmul și sângele receˮ. Într-o vineri, după 126 de zile de urmărire, Salah Abdeslam a fost prins, după un puternic schimb de focuri, într-un apartament dintr-un imobil situat chiar în mijlocul Molenbeek-ului – cartier în care a crescut și a locuit.

La aflarea veștii capturării eroului local, tineri musulmani, toți locuitori ai cartierului și adepți ai Statului Islamic, au atacat cu pietre forțele de poliție! În condițiile în care Comisia Europeană, Angela Merkel, lideri europeni marcanți, precum și oligarhia media și patronală sprijină necondiționat invazia imigrațională, considerând-o o șansă pentru Europa, deși aceasta a intrat sub tutela Islamului. Mulți europeni își manifestă îngrijorarea, neștiind ce le rezervă viitorul. Pentru cei curioși și nelămuriți, un singur sfat: cine vrea să cunoască viitorul Europei, nu are decât să se uite atent la prezentul Bruxelles-ului.

Bruxelles, groparul de serviciu al Europei

„Elitele” UE au declarat război Creștinismului, în numele Secularismului, dar încurajează Islamul în numele Multiculturalismului. Câțiva dintre cei mai importanți intelectuali europeni – printre care filosoful britanic Roger Scruton, fostul ministru polonez al Educației Ryzsard Legutko, filosoful german Robert Spaermann și profesorul francez Rémy Brague de la Sorbona (pe care îi vom regăsi în textul integral al Declarației…) – au dat publicității „Declarația de la Paris”. În acest excepțional document, ei resping „falsitatea unei Creștinătăți a drepturilor omului” și „utopica, pseudo-religioasa cruciadă pentru o lume fără granițe”. În schimb, ei fac apel la o Europă bazată pe „rădăcinile creștine”, inspirată din „tradiția clasică” și care să respingă multiculturalismul. „Patronii falsei Europe sunt vrăjiți de superstiția că progresul este inevitabil. Ei cred că Istoria este de partea lor, iar această credință îi face să aibă un aer superior și disprețuitor, incapabili să recunoască defectele lumii post-naționale, post-culturale pe care o construiesc. Mai mult, ei ignoră adevăratele izvoare ale decenței umane pe care pretind că o prețuiesc – ca și noi. Ei ignoră, ba chiar repudiază rădăcinile creștine ale Europei. În același timp, își iau infinite precauții pentru a nu-i ofensa pe musulmani, despre care își imaginează că vor adopta cu voioșie concepțiile lor seculare, multiculturale.”

În 2007, ca răspuns la criza culturală a continentului, Papa Benedict afirma că Europa „se îndoiește astăzi de propria sa identitate”, amintește Gatestone Institute. După zece ani, în 2017, Europa trece la următorul nivel: crearea unei identități post-creștine și pro-islamice. Într-adevăr, astăzi, clădirile și expozițiile europene eludează creștinismul și se orientează spre islam. Parlamentul European a inaugurat recent la Bruxelles „Casa istoriei europene”, care a costat 56 de milioane de euro. Ideea muzeului a fost de a crea o poveste a perioadei post-belice în jurul mesajului pro-U.E. de unitate. Clădirea este un splendid exemplu de Art Deco. Însă, așa cum arată profesorul universitar olandez Arnold Huijgen, ea este din punct de vedere cultural „goală”. „Revoluția franceză pare a fi momentul nașterii Europei, tot ce a precedat-o având rezervat un spațiu minimal. Codul Napoleonian și filosofia lui Karl Marx au primit însă un spațiu generos, iar sclavia și colonialismul sunt prezentate drept cele mai întunecate părți ale culturii europene. […] Însă aspectul cel mai remarcabil cu privire la această Casă este acela că în Europa parcă nu a existat niciodată vreo religie, nu a existat niciun impact religios asupra continentului. […] După cum nu ar fi existat niciun secularism european care a luptat împotriva religiei creștine; pur și simplu ignoră orice aspect religios al vieții.”

Birocrația de la Bruxelles a mers până acolo încât ignoră influența creștină a steagului său oficial, cele 12 stele care simbolizează idealurile de unitate, solidaritate și armonie între popoarele Europei. Steagul a fost creat de designerul catolic francez Arséne Heitz, care s-a inspirat din iconografia Fecioarei Maria. Însă explicația oficială a steagului oferită de Uniunea Europeană nu pomenește nimic de rădăcinile creștine ale acestuia. Departamentul Monetar și Economic al Comisiei Europene i-a ordonat și Slovaciei să își modifice monedele sale comemorative Euro, eliminându-i pe Sfinții Chiril și Metodiu. Iar printre cele 75.000 de cuvinte ale draftului (astăzi abandonat) al proiectului de Constituție europeană, nici măcar unul nu se referă la creștinism.

Ministrul de Interne german Thomas de Maizière din guvernul și partidul zis Creștin-Democrat al Angelei Merkel sugera recent că sărbătorile musulmane ar trebui oficializate. „În locuri unde sunt mulți musulmani, de ce să nu ne gândim la introducerea unor zile libere oficiale”, se întreba el. „Supunerea merge din ce în ce mai departe”, a comentat Erika Steinbach, influenta fostă președintă a Federației Expulzaților – germani expulzați din diferite țări est europene în timpul și după al Doilea Război Mondial. Propunerea lui de Maizière demonstrează că atunci când este vorba despre islam, secularismul oficial „post-creștin” pur și simplu nu se aplică.

La Bruxelles a fost găzduită o expoziție finanțată de U.E., cu numele de „Islamul este și istoria noastră!”. Expoziția vrea să ilustreze impactul islamului în Europa. O explicație oficială afirmă: „Evidența istorică arătată de această expoziție – realitatea unei vechi prezențe musulmane în Europa și complexa interacțiune a celor două civilizații care au luptat una cu alta, dar s-au și întrepătruns – susține un efort educativ și politic: a-i ajuta pe europenii musulmani și ne-musulmani să-și înțeleagă mai bine rădăcinile culturale și să prețuiască cetățenia comună”. Isabelle Benoit, istoric care a participat la conceperea expoziției, a declarat pentru AP: „Vrem să le arătăm clar europenilor că islamul este parte a civilizației europene și că nu este un import de dată recentă, ci are rădăcini vechi de 13 secole”.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Aliații au evitat să bombardeze Bruxelles-ul, pentru că acesta era gândit ca locul de unde va începe renașterea Europei. Dacă „elita” europeană continuă să repudieze cultura sa creștină, acest oraș ar putea deveni, dimpotrivă, mormântul Europei.

Subminarea omogenităţii naţionale. Totul spre binele elitei „globalisteˮ

 
BBC News: „Uniunea Europeană trebuie să facă tot ce ştie mai bine ca să «submineze omogenitatea națională»”, spune șeful pentru migrație al O.N.U., Peter Sutherland, care este şi membru al Grupului Bilderberg. Ce vreți mai mult? V-o spune chiar şeful O.N.U. pentru imigrație că se urmărește distrugerea populațiilor autohtone din Europa printr-o imigrație masivă care să producă un amestec etnic forțat. Dacă cineva mai avea dubii, iată că acum poate afla adevărul chiar de la şeful O.N.U. pentru imigrație care este citat chiar de BBC News. U.E. ar trebui să „facă tot posibilul pentru a submina omogenitatea” statelor sale membre, a declarat reprezentantul special al O.N.U. pentru migrație. Peter Sutherland le-a spus colegilor săi că prosperitatea viitoare a multor state din U.E. depinde de faptul dacă ele vor fi într-adevăr capabile să devină state multiculturale. De asemenea, el a sugerat că politica de imigrare restrictivă a guvernului britanic şi a celorlalte ţări din U.E. nu a avut şi nu are nici o bază în dreptul internațional şi că guvernul britanic ca şi celelalte ţări din U.E. ar trebui să fie mult mai deschise când vine vorba să primească mult mai mulți imigranți. El a fost chestionat de comisia din Camera Lorzilor care investighează migrația globală.

Dl. Sutherland, care este și preşedinte non-executiv al Goldman Sachs International şi fost preşedinte al gigantului petrolier BP, conduce Forumul mondial privind migrația și dezvoltarea, care reunește reprezentanți ai 160 de națiuni. Forumul face schimb de idei politice pentru a facilita migrația internațională. El a declarat pentru Camera Lorzilor în fața comisiei pentru migrație că „migrația e necesară ca dinamică esențială pentru creșterea economică, în unele țări din U.E., oricât de dificil ar fi de explicat aceasta cetățenilor acelor state”.

O populație nativă în curs de îmbătrânire sau în scădere în țări precum Germania sau state din sudul UE este „argumentul cheie pentru dezvoltarea statelor multiculturale, și, am ezitat dacă sau nu să utilizez cuvântul «state multiculturale»”, deoarece oamenii l-au atacat, a adăugat el. „Este imposibil să ia în considerare faptul că gradul de omogenitate se poate păstra, şi poate supraviețui, deoarece statele trebuie să devină state mai deschise la imigrare, şi în ceea ce privește oamenii care le populează. La fel cum a și demonstrat Regatul Unit”.

Reprezentantul special al O.N.U. privind migrația a fost, de asemenea, chestionat despre ceea ce ar fi necesar să facă U.E. cu privire la problema ridicată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (O.C.D.E.), că ratele de ocupare în rândul migranților au fost mai mari în S.U.A. și Australia decât în țările U.E. El a spus comisiei: „Statele Unite ale Americii, sau Australia și Noua Zeelandă, sunt societăți de migranți și, prin urmare, ei îi integrează mai ușor pe cei din alte medii decât o facem noi înșine. Statele din Europa încă întrețin un sentiment de omogenitate și de diferență fată de alții. Prin urmare UE trebuie să lupte împotriva acestui aspect. Asta este exact ceea ce, în opinia noastră, ar trebui să facă Uniunea Europeană: Uniunea Europeană ar trebui să facă tot posibilul pentru a submina omogenitatea etnică a statelor ei.”

Dl. Sutherland a susținut recent, într-o conferință la London School of Economics, acolo unde el este președinte, că a existat „o schimbare în problema imigrației şi anume că nu statele selectează migranții ci imigranții selectează statele” și că prin urmare capacitatea U.E. de a concura la un „nivel mondial” pentru a atrage imigranți e pusă la încercare.

În discuțiile de la comisia Lorzilor, el a cerut statelor membre ale U.E. să colaboreze mai îndeaproape cu privire la politica de migrație și a pledat pentru o abordare globală a problemei – criticând şi încercarea guvernului britanic de a reduce migrația netă de la nivelul actual de „zeci de mii pe an, prin restricții de viză”. Dl. Sutherland, care a participat la întâlnirile grupului Bilderberg, o organizație de rețele internaționale de nivel superior de multe ori criticată pentru presupusul ei secret, a cerut statelor UE să oprească direcționarea în funcție de migranți „cu înaltă calificare”, argumentând că „la indivizi, nivelul cel mai de bază ar trebui să aibă libertatea de alegere”, dacă să vină și să studieze sau să lucreze într-o altă țară.

Dl. Sutherland şi-a informat, de asemenea, colegii cu privire la planurile pentru următoarea conferință anuală a Forumului global privind migrația și dezvoltarea, adăugând: „Marea Britanie a fost angajată foarte constructiv în tot acest proces de la început”. Întrebat apoi cât de mult cei din Marea Britanie au contribuit la costurile de funcționare ale forumului în cei șase ani de existență, el a spus că a fost o sumă relativ mică de „zeci de mii de lire”.

Citiţi şi:

Viclenia planului Kalergi: genocidul popoarelor europene

Distrugerea rapidă a Europei prin migraţia ce a fost dictată de globalişti

yogaesoteric
5 aprilie 2019