Încălcare brutală a drepturilor omului: Sorin Strutinsky a fost interceptat în arest, inclusiv la vorbitor, unde aveau loc întâlnirile cu avocatul său

Cea care a dispus interceptarea omului de afaceri este judecătoarea CAB Antoaneta Nedelcu
Legea interzice interceptarea discuţiilor dintre avocaţi şi clienţi, metoda constituind o violare a dreptului la un proces echitabil, întrucât procurorii pot afla dinainte strategia apărării şi să o saboteze. Lumeajustitiei.ro cere UNBR să apere secretul profesional al avocaţilor

Deţinuţii din arestul central al Poliţiei Capitalei sunt supravegheaţi video şi fotografiaţi în celule şi „la vorbitor”, la cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Dezvăluirea şocantă a fost făcută de jurnalistul Victor Ciutacu la România TV, cu ocazia prezentării unor documente care arată că omul de afaceri Sorin Gabriel Strutinsky a fost supravegheat video, audio şi fotografiat în arestul central al DGPMB, în celula în care a fost cazat, dar şi la vorbitor unde aveau loc şi întâlnirile cu apărătorul său.

Acest lucru a fost posibil cu ajutorul judecătoarei Antoaneta Nedelcu de la Curtea de Apel Bucureşti, care a emis un mandat de interceptare pe numele lui Strutinsky care dădea Direcţiei Naţionale Anticorupţie dreptul de a „supraveghea video, audio sau fotografia, inclusiv prin pătrunderea în spaţii private, respectivul Arestul DGPMB – inclusiv în spaţiul rezervat vorbitorului, precum şi în camera 9 (o celulă de 16 metri pătraţi cu 3 paturi suprapuse pentru 9 persoane şi toaletă turcească cu perdea, în care este repartizat Strutinsky Sorin Gabriel alături de Dorin Cocoş şi Gheorghe Ştefan zis Pinalty) în vederea activării sau dezactivării mijloacelor tehnice ce urmează a fi folosite pentru executarea măsurii supravegherii tehnice”.

Posibilitatea interceptării, supravegherii audio/video şi fotografierii unui deţinut inculpat ridică totuşi o problemă de legalitate, întrucât prin această tehnică a fost posibilă interceptarea discuţiilor dintre persoana aflată în arest şi avocatul său. În opinia portalului Lumeajustitiei.ro, mandatul de ascultare a discuţiilor dintre client şi avocatul său reprezintă o încălcare a dreptului la apărare prevăzut oricărui cetăţean, dar şi o violare a drepturilor avocatului întrucât, prin ascultarea discuţiilor, procurorii puteau avea acces la strategia apărării, având astfel posibilitatea să o saboteze. Aceasta întrucât, în noua formă a Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi funcţionarea profesiei de avocat este interzisă interceptarea discuţiilor dintre avocat şi clientul său. Mai mult, în actul normativ mai sus enunţat se prevede clar că în cazul interceptării unor astfel de discuţii între client şi avocat, probele obţinut sunt lovite de nulitate, urmând să fie distruse de procuror. Suntem astfel tare curioşi ce s-a petrecut cu respectivele înregistrări şi dacă au fost cumva menţinute şi folosite în dosar.

Aceste aspecte sunt prevăzute la articolul 35 alineatul 2 din Legea nr. 51/1995 care stabileşte că „nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului şi nici nu va putea fi interceptată şi înregistrată corespondenţa sa cu caracter profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege”, iar în cazul în care sunt surprinse astfel de discuţii, alineatul 3 al aceluiaşi articol stabileşte că „dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea avocatului”.

Faţă de această situaţie, Lumeajustitiei.ro apreciază că se impune ca Uniunea Naţională a Barourilor din România condusă de avocatul Gheorghe Florea să reacţioneze la dezvăluirile făcute de România TV şi îi solicită acesteia să apere profesia de avocat, nefiind permisă violarea secretului profesional al avocaţilor şi nici dreptul la apărare asigurat oricărui cetăţean.

Inculpaţii DNA sunt ascultaţi în delir, şi afară şi în închisoare

Potrivit documentelor prezentate de România TV, afaceristul Sorin Strutinsky, dar şi fostul edil al Constanţei, Radu Mazăre, au fost interceptaţi încă de când se aflau în libertate, existând pe numele lor două mandate de „interceptare a comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă”, „supravegherea video, audio sau fotografiere” şi „localizare sau urmărire prin mijloace tehnice”.

Primul mandat de acest fel a fost prelungit de judecătoarea Luminiţa Speranţa Tartău de la Tribunalul Bucureşti în data de 7 ianuarie 2015 (facsimil 1). La acea dată, Radu Mazăre şi Sorin Strutinsky se aflau în libertate, aceştia fiind arestaţi în 16 martie 2015, când DNA a cerut arestarea lui Mazăre, respectiv în 4 februarie 2015 când Strutinsky a fost reţinut şi ulterior arestat.

Mandatul de 30 de zile dat de judecătoarea Luminiţa Speranţa Tartău a fost prelungit apoi în 6 februarie 2015 de partenera vestitului judecător Dorel Matei, judecătoarea Anamaria Trancă (facsimil 2).

În cele din urmă, cea care a permis Direcţiei Naţionale Anticorupţie să aibă acces la discuţiile private ale inculpatului Sorin Strutinsky cu orice persoană îl vizita la vorbitor, inclusiv avocatul său, precum şi să intre în celula nr. 9 unde mai erau cazate şi alte persoane care nu se aflau sub supraveghere (dar cu toate acestea erau ascultate), şi deci în intimitatea unei persoane, a fost judecătoarea Antoaneta Nedelcu de la Curtea de Apel Bucureşti, care a emis mandatul de supraveghere tehnică nr. 12/IJ.P/10 februarie 2015 (facsimil 3).

Trebuie amintit în acest context că, în 2016, când se lucra intens la noul proiect de Lege a avocaturii, şefa DNA se declara nemulţumită de prevederile cuprinse în actul normativ, acuzând că acestea restrâng drepturile procurorilor care nu şi-ar mai putea exercita profesia. Mai exact, Laura Kovesi şi-a exprimat atunci vehement dezacordul faţă de posibilitatea ca procurorii să nu mai poată percheziţiona, ridica, sechestra sau confisca documente, comunicări, bunuri din cabinetele avocaţilor. În opinia şefei DNA, prin introducerea acestor prevederi „ar fi creată o formă de imunitate pentru avocaţi”, ceea ce ar face ca „strângerea mijloacelor de probă şi tragerea la răspundere penală a avocaţilor” să fie „mult îngreunată, dând naştere unui statut de impunitate fără echivalent”. În plus, aprecia atunci Laura Kovesi, prevederile care se doreau cuprinse în noua Lege a avocaturii „nu corespund unei nevoi sociale actuale şi pot duce la imposibilitatea finalizării unor cauze aflate pe rolul organelor de urmărire penală care privesc săvârşirea unor infracţiuni săvârşite de avocaţi”.

Din nefericire pentru Kovesi, legea a fost adoptată în forma propusă iniţial, iar una dintre prevederile care a stârnit nemulţumire a fost cea prevăzută la articolul 35.

Iată ce prevede noua Lege a avocaturii nr. 51/1995, actualizată prin Legea nr. 25/2017 la articolul 35:

„(1) Pentru asigurarea secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul său sunt inviolabile. Percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului său sau ridicarea de înscrisuri şi bunuri nu poate fi făcută decât de procuror, în baza unui mandat emis în condiţiile legii.

(1^1) Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării:
a) înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său;
b) înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client.

(2) Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului şi nici nu va putea fi interceptată şi înregistrată corespondenţa sa cu caracter profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege.

(3) Raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art. 139 alineatul 2 din Codul de procedură penală. Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea avocatului.”

Citiţi şi:a

Interceptarea convorbirilor lui Gregorian Bivolaru a fost ilegală!

Descoperire incredibilă a unui avocat: Cum sunt ascultate telefoanele românilor

Abuzul procurorilor DNA, devoalat: Avocați, interceptați pentru că își făceau bine meseria
 

yogaesoteric
14 septembrie 2017