Înlocuitorii de zahăr – între mit și adevăr

Mulți consideră că înlocuitorii de zahăr constituie o alternativă bună, și pot fi folosiți într-o varietate de produse începând cu băuturile și terminând cu prăjiturile și bomboanele, deoarece nu conțin calorii, deci nu îngrașă. Oamenii consumă acest gen de alimente crezând că sunt inofensive, deoarece sunt sărace în calorii. Studii recente arată însă contrariul.

Persoanele care consumă cel mai mult așa-zisele băuturi dietetice au cele mai multe probleme cu greutatea. O cercetare efectuată asupra a 75.000 de femei, cu vârste între 50 și 69 de ani, a constatat că cele care recurgeau la produse cu înlocuitori de zahăr, în decursul timpului au luat mai mult în greutate decât cele care nu consumau astfel de alimente. Într-un alt studiu, 30 de voluntari care au băut timp de două săptămâni numai băuturi dietetice, fără zahăr, au consumat mai multe alimente și au luat mai mult în greutate decât atunci când li s-a permis să consume băuturi îndulcite cu zahăr.

Astăzi deja se știe că folosirea diferiților edulcoranți prezintă o serie de probleme. În primul rând, diversele tipuri de zahăr artificial stimulează senzația de foame, măresc pofta de mâncare, favorizând aportul de calorii. Îndulcitorii artificiali cresc sau cel puțin mențin dorința pentru zahăr și dulciuri în general, ceea ce pentru diabetici este foarte nociv. În momentul în care folosim un înlocuitor de zahăr, pe cale nervoasă, gustul dulce este semnalizat creierului care, neputând face deosebirea, dă poruncă pancreasului să secrete insulină. Pancreasul se execută și, până când poate, secretă mai multă insulină, care scade glicemia uneori până la valori critice, determinând o nevoie stringentă de a mânca cu o poftă de lup. Dar mai există un aspect, poate, și mai primejdios: nivelurile mari de insulină au multiple efecte nocive, în special asupra vaselor de sânge.

În Statele Unite, consumul anual de îndulcitori artificiali este de 10 kg pe cap de locuitor dar, în ciuda acestei cantităţi, consumul de zahăr e în continuă creștere. Edulcoranții sunt cunoscuți de mai bine de 100 de ani. Aceste substanțe chimice depășesc capacitatea de îndulcire a zahărului de 10 până la de 2.000 de ori și, cu excepția aspartamului, nu furnizează calorii.

Dintre îndulcitori, cea mai cunoscută este zaharina. Majoritatea înlocuitorilor de zahăr folosiți în zilele noastre reprezintă un amestec de 10 părți ciclamat și o parte zaharină. Studii efectuate pe animale arată că zaharina poate conduce în special la apariția în organism a cancerului de vezică urinară. În SUA, alimentele și băuturile care conțin zaharină trebuie să poarte o etichetă prin care consumatorul este atenționat asupra unui potențial efect carcinogen. În Canada este interzisă comercializarea zaharinei.

Aspartamul este o altă substanță folosită la îndulcirea băuturilor, a deserturilor și a multor altor produse alimentare. La Conferința Mondială Pentru Mediul Înconjurător s-a discutat mult în legătură cu acest edulcorant, care poate conduce la 92 de simptome (documentate), de la creștere în greutate la comă și moarte.

Nancy Markle scrie în legătură cu aspartamul: „Dacă după ce ați consumat aspartam, aveți colici, dureri sub formă de înțepături și parestezii ale membrelor inferioare, amețeli, cefalee, apatie, senzație de teamă, greutate în vorbire, tulburări de vedere și de memorie, atunci suferiți probabil de boala aspartam”. În SUA, aspartamul este conținut în peste 5.000 de produse diferite. Aspartamul perturbă și procesele chimice din creier, precum și nivelul glicemiei.

Printre altele, se pare că aspartamul ar fi implicat în înmulțirea cazurilor de scleroză multiplă și de afecțiuni dermatologice. Metanolul din aspartam este oxidat de enzime în ficat și duce la crearea formaldehidei, care poate cauza orbirea sau moartea. Unii cred că efectele date de toxicitatea metanolului au făcut ca, în mod eronat, să se stabilească diagnosticul de scleroză multiplă.

Ciclamatul, cu derivatul său major cicloxilamina, este încă în studiu, deoarece se bănuiește că ar potența dezvoltarea tumorilor, atunci când se folosește împreună cu un carcinogen.

Un înlocuitor sintetic al zahărului apărut pe piață mai recent este Acesulfam K, K fiind simbolul chimic pentru potasiu. Deși există studii care susțin că este un produs sigur, acesulfamul K este încă suspectat că produce tumori tiroidiene benigne. De asemenea, edulcorantul crește pofta de mâncare, nevoia de a consuma alimente exagerat de dulci și crește nivelul de insulină, cu efectele secundare corespondente.

Cea mai înțeleaptă atitudine este aceea de a renunța cu totul atât la înlocuitorii de zahăr cât şi la zahăr și de a consuma doar miere de albine naturală.

Citiți și:

Drumul către iad este pavat cu aspartam

În curând mulţi americani vor avea creierul atât de afectat încât nu vor mai putea nici măcar să pună în discuţie substanţele chimice din alimente

yogaesoteric
17 decembrie 2018

Also available in: Français