Iohannis a lansat «România Educată», așa-zisul său proiect de țară. O sumă de clișee și idei preluate de la rețeaua ONG-urilor progresist-globaliste


Proiectul conține referiri la educația parentală și vaccinarea obligatorie


Cotidianul:

Cum vrea Iohannis să educe România. Proiect lansat la Cotroceni!

Președintele Klaus Iohannis a lansat miercuri, 5 decembrie, la Palatul Cotroceni, în dezbatere publică, rezultatele proiectului „România Educată”, inițiat de Președinție. Iohannis a declarat că proiectul este unul strategic, el subliniind că nu este o poveste politică sau programul său electoral.

„«România Educată» este un proiect strategic, «România Educată» vrea să ajute la creionarea, la conceperea unui sistem educaţional pentru România secolului XXI, vrea să ajute politicienii să vină cu politici educaţionale bune, vrea să ajute pe dascăli să reuşească să predea în aşa fel încât să fie şi ei, şi elevii mulţumiţi, dar şi părinţii, dar şi angajatorii. Este un proiect care vrea să-l ajute pe directorul de şcoală să ştie cum să gestioneze unitatea de care răspunde, pentru a avea rezultate bune. Dar care sunt rezultatele care se măsoară? Nu este chiar aşa de simplu de găsit nici măcar acest răspuns. (…) «România Educată» nu este un proiect de lege, nu este un reţetar simplu, nu este o poveste doar politică, nu este programul meu electoral, «România Educată» este România noastră, a tuturor, pentru generaţiile care vor veni”, a spus Iohannis.

El a subliniat că educaţia este baza generaţiilor viitoare.

„O Românie educată este o Românie de succes, o Românie puternică, o Românie prosperă, o Românie care se profilează bine în rândul naţiunilor. Asta ne dorim cu toţii! Pentru asta am lucrat până acum, aproximativ doi ani. Între timp, avem un proiect bun, s-ar putea numi «un draft», pe care îl punem astăzi în dezbatere”, a mai spus şeful statului.

Potrivit lui, în prezent, există elite în educaţie, însă 40% dintre absolvenţii ciclului gimnazial sunt analfabeţi funcţional, subliniind că aceasta este o mare problemă.

„20% dintre copiii României pleacă înainte să termine şcoala. Unde pleacă? Nu prea ştim. Sunt copiii cărora le fură cineva şansa de viitor. Sunt copii, majoritatea, care se pierd undeva. Foarte puţini pot fi recuperaţi. Deci, avem rezultate, ca să zicem aşa, amestecate. Nu e bine! Dacă vrem însă să construim un sistem foarte solid, trebuie să ne punem întrebarea: ce fel de pregătire vrem să dăm tinerelor generaţii? Pentru ce anume să îi pregătim? Pentru viaţă, da; pentru o carieră, da; pentru o meserie, sigur că da. Dar ce meserie? Pentru meseriile secolului XX? Este un pic greşit. Noi trebuie să îi pregătim pentru meseriile secolului al XXI-lea, evident, dar care sunt acestea?”, a afirmat Iohannis.

Şeful statului a apreciat că în viitor foarte multe meserii vor dispărea şi că în acest context trebuie atenţie la pregătirea elevilor.

„E nevoie de analize, de studii aprofundate, de foarte multă grijă cum concepem acest sistem pentru viitor şi de asta se ocupă «România Educată». Nu este vorba de o poveste care sună frumos la televizor, pe urmă plecăm acasă şi ne vedem de treabă. Este vorba despre ce facem noi cu România. Acest rezultat al educaţiei va defini societatea de mâine. Aşa cum îi educăm pe tineri, aşa va arăta societatea de mâine. Dacă le dăm o educaţie serioasă, orientată spre viitor, vom avea o Românie performantă, dacă nu, vom avea o Românie fără performanţe notabile. (…) Acest proiect a fost iniţiat de mine împreună cu echipa mea, dar acest proiect este al dumneavoastră, este al elevilor, al studenţilor, al profesorilor, este un proiect al societăţii româneşti, fiindcă dacă răspunsurile au fost foarte diferite la întrebări, legitim, corect, un lucru au ştiut toţi: trebuie făcut ceva pentru a îmbunătăţi sistemul şi acest fapt – că toţi au înţeles de la început, au subliniat nevoia de îmbunătăţire – ne încurajează să mergem mai departe”, a arătat Iohannis.

El a arătat că se doreşte un sistem educaţional de calitate şi flexibil.
„Ambiţia mea este ca niciun copil din România, niciun tânăr din România să nu rămână în afară. Trebuie să găsim soluţii care-i integrează pe toţi. Vă amintiţi? Am avut, cred că acum doi ani, un Bac la care au picat jumătate. Este o catastrofă naţională aşa ceva şi este cea mai proastă notă pentru sistemul actual. Nu ne permitem să pierdem niciun copil în România. Asta îmi doresc eu cu proiectul «România Educată»”, a menţionat Iohannis.

Şeful statului a prezentat câteva propuneri din proiect.
„Dezvoltarea unui sistem de educaţie profesională performant. De ani de zile vorbim de educaţia duală, de educaţia profesională, de o pregătire în funcţie de interes, în funcţie de capacitate, asta aşteaptă şi mediul privat de la noi, aşteaptă o diversificare şi pregătire serioasă, de calitate, de la meseriaşi până la inginer sau specialist IT.

Propunem creşterea conectivităţii internaţionale, învăţământului superior, schimbul de idei. Nu vrem să ne izolăm, vrem să fim conectaţi la sistemul european, la sistemul internaţional, extinderea accesului la educaţie timpurie, adică creşe, grădiniţe, pentru cât mai mulţi copii încă de la o vârstă fragedă. Asta atinge două chestiuni esenţiale: una – aceşti copii sunt pregătiţi mai bine pentru şcoală; doi – îi lasă pe părinţi să meargă la serviciu. Regândirea evaluării elevilor şi studenţilor: evaluarea pe care o folosim noi este cam la nivelul anilor, nu ştiu, ’60, ’70, le dăm note, trecem în catalog, facem mediile, la sfârşitul anului facem statistici, hârtii peste hârtii, le trimitem la inspectorat, la minister. Şi?

Cred că nu este suficient, această evaluare trebuie să genereze un feedback pentru fiecare elev în parte, pentru fiecare părinte în parte, în aşa fel încât lucrurile să se constituie instrumente eficiente nu numai de evaluare, ci şi de corectare, de îmbunătăţire a performanţelor şi – de ce nu? – de corectare a sistemului. Mult de lucru. Dezvoltarea unui sistem mai bun de formare a cadrelor didactice. Ca să funcţioneze, avem nevoie de dascăli dedicaţi, bine formaţi, cu performanţe notabile, respectaţi în societate, remuneraţi corespunzător, cu o bază materială serioasă, adaptată nevoilor unei şcoli moderne”, a mai arătat Iohannis.

La eveniment participă trei secretari de stat de la Ministerul Educaţiei, ministrul de resort, Ecaterina Andronescu, fiind la Bruxelles.

În cadrul evenimentului, a fost prezentat videoclipul de susţinere a proiectului „România Educată”, în care apar actorul Victor Rebengiuc, fosta gimnastă Andreea Răducanu, actriţa Oana Pellea, filosoful Mihai Şora.

ActiveNews:

Iohannis a lansat proiectul România Educată: școlarizare de la 5 ani, educație parentală în școli și grădinițe, vaccinare obligatorie

Proiectul „România Educată”, lansat de președintele Klaus Iohannis, propune schimbări radicale în privința Educației naționale, printre măsurile urmărite fiind scăderea treptată a vârstei de școlarizare, obligativitatea vaccinării sau educația parentală în școli, orizontul de realizare a acestor obiective fiind 2030.

Proiectul girat de Oana Pellea, Mihail Șora sau Victor Rebengiuc prezintă două scenarii posibile și mai multe obiective sectoriale de îndeplinit.

În cele ce urmează, analizăm primul scenariu propus, prezentând principalele propuneri.

Educația antepreșcolară se adresează copiilor de 0-2/3 ani și se derulează în creșe și centre de zi. Deși nu este obligatorie, are un rol important în dezvoltarea fiecărui copil și facilitează compatibilizarea vieții de familie cu activitatea profesională. În afara rețelei de creșe de stat (care trebuie extinsă semnificativ până în anul 2030), statul încurajează dezvoltarea de creșe/centre de zi în cadrul marilor angajatori (de stat sau privați), centre care oferă inclusiv servicii de educație antepreșcolară cu program prelungit.
Activitatea din creșe/centre de zi este axată atât pe servicii de educație timpurie, cât și pe servicii de îngrijire a copilului, pe dezvoltarea și stimularea motrică, emoțională și verbală a acestuia. Este derulată de personal de îngrijire și personal specializat (educatori-puericultori, psihologi, medici și asistente medicale), cu studii terțiare, în spații comune, cu servicii medicale și de triere bine organizate (de exemplu, vaccinarea obligatorie a copiilor este verificată), cu servicii psihologice, de logopedie și educație parentală.

Educația preșcolară se adresează copiilor cu vârste între 3 și 6 ani. Ea se desfășoară în grădinițe, care urmăresc dezvoltarea motrică, emoțională, verbală și socială a copilului, precum și crearea contextului pentru joc/joacă cu caracter aplicat. Activitatea este asigurată prin educatoare cu studii terțiare, formate în cadrul unor programe de licență specifice. Toate grădinițele oferă opțiuni de program prelungit și au servicii suport, asigurate de logopezi, psihologi și medici, pentru a garanta dezvoltarea armonioasă a copiilor, reducerea inechităților și sprijinirea părinților în activitatea parentală.

Învățământul primar este o formă de educație teoretică (cu trimitere la elemente din practică), care se desfășoară sub îndrumarea unui învățător pentru fiecare clasă, cu profesori pentru anumite discipline. Are o durată de cinci ani și începe la vârsta de 5 sau 6 ani.
În procesul educațional, accentul cade pe dezvoltarea capacității de a lucra, singur sau în echipă, pentru executarea de sarcini școlare simple, a competenței de a citi și a înțelege texte simple, a competenței de a funcționa autonom acasă sau la școală și de a înțelege anumite concepte de bază importante pentru funcționarea în societate (respectul, toleranța, drepturile de bază etc.).
Consilierii școlari sprijină demersuri importante pentru sistemul de educație cum ar fi: prevenirea abandonului școlar, educația parentală, prevenirea violenței și bullying-ului, orientarea în carieră etc.
În procesul de evaluare sunt utilizate testările pe bază de calificative, cu ajutorul cărora, în fiecare an, se evaluează dezvoltarea elevului, cu informarea părinților cu privire la progresele făcute de elev.

Învățământul secundar inferior sau gimnazial este tot o formă de educație teoretică și include patru ani de studiu (clasele V-VIII).
Activitatea didactică din învățământul gimnazial este derulată de profesori, absolvenți de studii superioare calificați în una sau mai multe arii disciplinare și cu o pregătire pedagogică extensivă. Aceștia sunt sprijiniți în activitatea lor de un număr suficient de consilieri școlari, profesori de sprijin, mentori etc.
Evaluarea continuă combină teste, activități practice și observarea elevului. Se introduce notarea clasică.
Rezultatele tezelor vor fi avute în vedere în calculul mediei de repartizare a elevilor către învățământul secundar superior. Școlile cu diferențe semnificative între notarea curentă la clasă și rezultatele lucrărilor scrise semestriale vor intra sub monitorizare, pentru a garanta corectitudinea evaluărilor și pentru a sprijini cadrele didactice în demersul de a-și îmbunătăți activitatea la clasă, în raport cu nevoile fiecărui elev. Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educațional alături de mențiuni privind competențele dobândite în urma unor activități de educație non-formală sau informală și de observațiile consilierilor școlari.

Repartizarea în învățământul secundar superior se face, pentru fiecare elev, în baza opțiunilor exprimate de părinți și a mediei aritmetice formate din: 33% media probelor de la examenul final, 33% media tezelor naționale din gimnaziu și 33% media genera lă în clasele V-VIII. În cazul învățământului vocațional sau profesional, unitățile de învățământ pot organiza probe de aptitudini, anterior repartizării computerizate.
Învățământul secundar superior se poate derula în colegii naționale/licee teoretice, licee vocaționale și licee profesionale pentru elevii claselor IX-XII.

Evaluarea finală este centrată pe două tipuri de bacalaureat:
– Bacalaureat teoretic pe bază de materii și conținut disciplinar, pe care îl pot susține absolvenții rutei teoretice sau absolvenții rutei vocaționale. El poate fi susținut și de absolvenții rutei profesionale care au urmat programul de pregătire adițională. Bacalaureatul teoretic conferă acces ulterior la ciclul de licență pe filieră teoretică;
– Bacalaureat aplicat care include un număr limitat de materii și probe de ucenicie specific pentru filiera profesională absolvită. El conferă dreptul de acces ulterior la învățământul terțiar non-universitar (colegii cu durată de 2 ani) și apoi la ciclul de licență filiera profesională (cu durată suplimentară de 1-2 ani).

Învățământul terțiar este construit, din punct de vedere al structurii, în baza elementelor comune agreate prin Procesul Bologna și a elementelor proprii statelor din Spațiul European al Învățământului Superior. Accesul în oricare formă de studiu de licență se face în baza bacalaureatului, cu posibilitatea organizării de testări suplimentare de către universități.

Potrivit proiectului, în 2030, România are un sistem educațional echitabil, care permite accesul la educație incluzivă de calitate tuturor persoanelor care, aflându-se pe teritoriul României, beneficiază de dreptul la educație. Educația este furnizată la standarde de calitate, definite prin lege, indiferent de vârsta, mediul socio-economic de proveniență, nevoile speciale, religia, etnia,opțiunile politice sau orientarea sexuală ale celor care învață.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, 5 decembrie că proiectul „România Educată” se va afla trei luni în dezbatere publică, timp în care vor fi organizate consultări cu mai mai mulți factori, între care partidele și guvernanții.


Gandul.info/ Lelia Munteanu:

Scos la tablă, Iohannis nu ia notă de trecere

Klaus Iohannis ne-a prezentat – mai bine prea târziu decât niciodată – Proiectul prezidenţial „România Educată”. Cum, din păcate, anticipam, „România Educată” nu e tocmai un proiect, ci un frumos buchet electoral de deziderate. Rudimente de idei, care se regăsesc şi în programele politice ale partidelor, de la PSD la PNL.

Proiectul prezidenţial „România Educată”, la care ni s-a spus că au muncit timp de doi ani în jur de zece mii (?!) de oameni, e o înşiruire tenace de idei comune – nicio viziune, nicio soluţie, doar nişte teme supuse dezbaterii, care au rezultat din alte dezbateri.

„Care sunt meseriile secolului XXI?” s-a întrebat profesorul Iohannis şi tot domnia sa a răspuns dezarmat: „Nu prea ştim”. Întrebaţi-i nu pe americani, că sunt prea departe, nu pe nemţi, că sunt prea dezvoltaţi, ci pe polonezi, pe cehi sau chiar pe unguri şi o să vă spună.

De ce – scos la tablă de români – preşedintele nu poate lua notă de trecere (în mandatul al doilea)? Pentru că, fără proiectul de ţară, pe care a promis că îl va finaliza în octombrie anul trecut, nu se poate închega nicio viziune despre viitorul Educaţiei.

Cu fraze de felul „Educaţia e baza României de mâine”, cu încercata Ecaterină Andronescu în frunte, nu pot fi convinşi nici tinerii absolvenţi să se întoarcă de pe aeroport, nici piţipoancele de ambele sexe de prin mall-uri să-şi dea check-in în muzeele de artă.


Mircea Platon, Facebook:

Deci Iohannis este vârful de lance al facțiunilor care borhotesc în pântecul sistemului de educație din România. În mod curios, ce spune el sună exact a legea pe care o pregătește Andronescu. Se pare că, atunci când e vorba de distrugerea sistemului de învățământ românesc, consensul e total (pentru că, probabil, se acționează la comenzi din afară). Tot ce spune Iohannis aici e un dezastru.

În anul Centenarului trebuie să gândim un Mărășești al învățământului. Trebuie să tragem o linie prin toate sălile de clasă și să spunem: pe aici nu se trece! Au furat tot, acum vor să fure și mințile din capul copiilor. STOP!
Sindicatele cadrelor didactice trebuie să transmită din teritoriu că bâlciul reformelor trebuie să înceteze. Nu suntem cobai! Copiii noștri nu sunt cobai!


Cătălin Sturza, Facebook:

„Fără educație, ne paște pericolul oribil și mortal să-i luăm pe oamenii educați în serios”, scria G.K. Chesterton.

Educația e de două feluri. Sunt oamenii care se cred „educați” și care se bat cu cărămida în piept despre cât de educați sunt ei. Care aruncă, la fiecare pas, cu clișee. Care au o cultură generală formată din sloganuri rumegate și digerate de alții, și numai bune de regurgitat. Și a căror ignoranță e depășită doar de tupeul cu care se aruncă cu capul înainte și cu care lasă porumbeii să le iasă din gură. Ei vor numi cu cea mai mare seninătate răul bine, și binele rău. Vor face din viciu – virtute, și din virtute – viciu. Vor fi mereu în pas cu ideile noi, fără a fi conștienți că 99% dintre ele sunt doar erori vechi, care revin la modă. Și vor fi foarte dogmatici în privința acestor idei noi și „virtuți” noi, fără să știe, vreo secundă, cât sunt de dogmatici.

Sunt, apoi, ceilalți – care fie prin conjunctură (au avut norocul să întâlnească niște maeștri adevărați, tot mai rari în ziua de azi), fie prin instinct (oameni care sunt alergici la propagandă și nu se mulțumesc cu sferturile de măsură), fie prin smerenie (călătoresc mereu cu întrebarea) își însușesc o educație, în sensul numit de Chesterton. Sensul fiind acela de a-ți însuși instrumentele prin care poți recunoaște de la o poștă un slogan și o poveste cusută cu ață albă. Prin care te poți păzi de pericolul de a-i lua pe cei din prima categorie în serios – și de a lua prima idee ieșită în cale drept IDEEA. Și prin care poți îmblânzi ideile, așa cum dresorii de la circ îmblânzesc leii și tigrii.

Voi numi educația în primul sens „educație PR-istică” – o modalitate de a ne lipi, cât mai bine, în creiere și de creiere spiritul vremurilor. Voi numi educația în al doilea sens „educație critică” – sau, pur și simplu, educație. Și o observație: nimeni dintre cei care s-au conformat spiritului vremurilor nu a făcut, vreodată, mari descoperiri, sau nu a creat capodopere care să dăinuiască peste vremuri.

În majoritatea covârșitoare a cazurilor, când vorbește în sens aproape religios despre educație, „stânga progresistă” din ziua de azi vorbește despre educație în primul sens. Care e, în toate privințele, exact opusul educației.

Studiu de caz: oare din ce categorie face parte „România Educată”? (indiciu: vă zgârie pe urechi limbajul de lemn? simțiți cum zumzăie PR-ul? cum bâzâie clișeele?) Oare vom vedea și educația parentală progresistă prinsă în acest proiect?

Citiți și:

Strategii de (re)educare pentru epoca post-viață!

O nouă reformă experimentală în educație. Canonul literaturii române, desființat în noua programă pentru gimnaziu

Respect pentru educaţie în perioada interbelică: 17% din PIB

 

yogaesoteric
20 decembrie 2018


 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More