IQ-ul mediu al populației lumii

IQ-ul mediu al populației lumii, care de la perioada postbelică până la sfârșitul anilor ’90 crescuse întotdeauna, în ultimii douăzeci de ani scade …

Este întoarcerea efectului Flynn. Se pare că nivelul de inteligență măsurat prin teste scade în cele mai dezvoltate țări. Multe pot fi cauzele acestui fenomen. Una dintre ele ar putea fi sărăcirea limbajului. Într-adevăr, mai multe studii arată scăderea cunoștințelor lexicale și sărăcirea limbii: nu este vorba doar de reducerea vocabularului folosit, ci și de subtilitățile lingvistice care permit elaborarea și formularea gândirii complexe.

Dispariția treptată a timpurilor (subjonctiv, imperfect, forme compuse ale viitorului, participiul trecut) dă naștere unei gândiri aproape întotdeauna în prezent, limitată la momentul dat: incapabilă de proiecții în timp.

Simplificarea tutorialelor, dispariția literelor majuscule și punctuația sunt exemple de „lovituri fatale” la precizia și varietatea expresiei. Doar un exemplu: eliminarea cuvântului „miss” („domnişoară”, deja desuet) nu înseamnă doar renunțarea la estetica unui cuvânt, ci și promovarea involuntară a ideii că nu există faze intermediare între o fată și o femeie.

Mai puține cuvinte și mai puține verbe conjugate implică mai puțină capacitate de exprimare a emoțiilor și mai puține posibilități de elaborare a unui gând. Studiile au arătat că o parte din violența din sferele publice și private provine direct din incapacitatea de a-ți descrie emoțiile prin cuvinte. Fără cuvinte care să construiască raționamentul, gândirea complexă devine imposibilă. Cu cât limba este mai săracă, cu atât mai mult gândirea dispare.

Istoria este bogată în exemple și multe cărți (1984 a lui George Orwell; Fahrenheit 451 a lui Ray Bradbury) au povestit cum toate regimurile totalitare au împiedicat întotdeauna gândirea, prin reducerea numărului și a semnificației cuvintelor.

Dacă nu există gânduri, nu există gânduri critice.

Și nu există gând fără cuvinte. Cum se poate construi un gând ipotetic-deductiv fără un condițional? Cum poate fi considerat viitorul fără o conjugare în viitor? Cum este posibil să surprindem o furtună, o succesiune de elemente în timp, indiferent dacă este trecut sau viitor, și durata relativă a acestora, fără un limbaj care să distingă ceea ce ar fi putut fi, ce a fost, ce este, ce ar putea fi și ce va fi să fie după ce s-ar fi putut petrece, s-a petrecut cu adevărat?

Dragi părinți și profesori: Oferiţi-le copiilor noștri, elevilor noștri, ocazia să vorbească, să citească și să scrie. Predați și exersați limba în cele mai diferite forme. Deși pare complicat. Mai ales dacă este complicat. Pentru că în acest efort se află libertatea.

Cei care afirmă nevoia de simplificare a ortografiei, reduc limbajul defectelor sale, abolesc genurile, timpurile, nuanțele, tot ceea ce creează complexitate, sunt adevărații arhitecți ai sărăcirii conştiinţei umane.

Nu există libertate fără necesitate. Nu există frumusețe fără gândul la frumusețe.

Citiţi şi:
Efectul Flynn în România, concluziile celui mai mare studiu cu privire la inteligența românilor
Inteligenţa (I)

yogaesoteric
24 septembrie 2021