Jurământul francmasonic – un jurământ cumplit pe care cei ce intră în masonerie trebuie să-l respecte!

Jurământul masonic, pe care un iniţiat îl depune în fața „fraţilor”, este un cumplit angajament prin care acesta îşi dă acordul să fie torturat şi ucis, dacă vreodată va revela secretele frăţiei.

„Jur, în numele Arhitectului Suprem al tuturor lumilor, să nu divulg niciodată secretele, semnele, cuvintele, învăţăturile sau practicile francmasoneriei şi să păstrez tăcere veşnică asupra lor.

Făgăduiesc şi jur să nu trădez niciodată nimic din acestea, nici prin scris, nici prin grai, nici prin gesturi, nici să pun pe altcineva să scrie, să litografieze, să graveze, să tipărească ceva, să nu dau în vileag în vreun fel ceea ce mi s-a descoperit până în această clipă sau ce mi se va descoperi în viitor. Dacă nu mă voi ţine de cuvânt, mă oblig să mă supun la următoarea pedeapsă:
– să mi se ardă buzele cu fier înroşit;
– să mi se taie o mână;
– să mi se smulgă limba din gură;
– să mi se reteze gâtul;
– cadavrul meu să fie spânzurat în lojă în timpul primirii unui nou frate, iar după aceea să fie ars iar cenuşa aruncată în vânt.”

Albert Pike, decedat în 1891, a fost una dintre cele mai de seamă personaje ale masoneriei mondiale. Cele mai celebre titulaturi ale sale erau acelea de Suveran Mare Comandor al Consiliului Suprem al gradului 33 şi Suprem Pontif al Masoneriei Universale. În cartea sa Morală şi Dogmă, scrisă în anul 1888 pentru masonii cu grade superioare, el arată cum sunt induse în eroare nivelurile inferioare:
„Gradele Albastre nu sunt decât curtea exterioară sau porticul Templului. Iniţiatului îi sunt înfăţişate o parte din simboluri, dar el este intenţionat indus în eroare de false interpretări. Nu este cazul ca el să le înţeleagă, ci doar să creadă că le înţelege… Adevărata lor semnificaţie este rezervată doar Adepţilor, Prinţii Francmasoneriei.”

Sensuri şi… iar sensuri

Până şi masonii din gradele 32 şi 33 sunt induşi în eroare dacă nu fac parte dintre descendenţi.

Jim Shaw afirmă că simbolurile sunt interpretate diferit chiar de către masoni, existând astfel două sensuri ale acestora: cel exoteric pentru iniţiaţii inferiori şi cel ezoteric pentru cei superiori. Dar există şi un al treilea sens, adevărul, rezervat doar elitei de iniţiaţi descendenţi şi celor care trec dincolo de nivelurile oficiale ale societăţilor secrete – cei din gradele neoficiale ale așa-zișilor Iluminaţi.

Shaw afirmă că masoneria adoră natura, Soarele şi Luna, prin simbolul falusului. El spune că falusul reprezintă Soarele în uniune sexuală cu Pământul feminin, pentru a aduce o nouă viaţă. La un anumit nivel este adevărat, dar mult prea puţin.

Să luăm ca exemplu simbolul masonic al pătratului şi compasului. Acestea sunt aşezate mereu deasupra scaunului (tronului) Maestrului Adorator, care este amplasat la est în Templele Masonice. Shaw arată că masonilor de grad inferior li se spune că pătratul trebuie să le reamintească să fie cinstiţi în relaţiile cu toţi oamenii (din moment ce păstrarea secretului este o cerință de bază, această așa-zisă semnificație este complet ridicolă). Iar compasul simbolizează că este necesar să înveţe să-şi „circumscrie” pasiunile şi să-şi controleze dorinţele. (Poate că francmasonii pedofili şi criminali în serie, cum este și George Bush, au lipsit de la această întrunire.)

Shaw spune că „adevăratul” înţeles le este revelat abia mai târziu, şi anume că falusul masculin al Soarelui impregnează Pământul feminin, simbolizat ca pătrat. Din nou acest lucru este adevărat doar la un anumit nivel, dar la cele mai înalte niveluri ale așa-zișilor Iluminaţi, compasul şi pătratul reprezintă impregnarea care perpetuează descendenţii. Simbolul V şi A al Reginei Victoria şi al prinţului german Albert, ambii descendenţi reptilieni, ca şi litera G din sigla francmasonilor, reprezintă acelaşi aspect.

Toate aceste simboluri şi coduri ale societăţilor secrete au un anumit sens pentru iniţiaţii de grade inferioare, altul pentru cei de grade superioare şi un altul pentru cei care ajung la cele mai înalte niveluri ale așa-zișilor Iluminaţi (aici se oferă adevărata interpretare).

În „jurămintele de sânge” (numite „Obligaţie”), iniţiatul acceptă de bună voie să fie torturat şi chiar ucis, în cazul în care revelează „secretele”. Astfel se menţine compartimentarea în cadrul căreia nivelurile superioare nu dezvăluie „secretele” nivelurilor inferioare. De fapt, recunoaşte Jim Shaw, nici la nivelul gradului 33 nu afli nimic valoros.

Adevăratele chestiuni există deasupra nivelurilor oficiale, şi doar câţiva masoni ajung acolo. Francmasoneria este o cloacă pestilențială de înşelătorie şi ipocrizie, iar jurămintele făcute către societăţile secrete şi către „fraţii” iniţiaţi întrec cu mult orice jurământ făcut vreodată ţării sau poporului în calitate de preşedinte, prim-ministru, membru al Congresului sau Parlamentului, poliţist sau judecător.

Jim Shaw scrie în cartea sa Înșelăciunea Mortală (The Deadly Deception):
„Masonul jură să păstreze secretele altui mason pentru a-l proteja, chiar dacă aceasta implică ascunderea dovezilor unui delict. În unele grade, trădarea şi crima sunt exceptate. Dar în gradele superioare nu sunt excepţii de la această promisiune de tăinuire a adevărului. Obligaţiile, dacă e să dăm crezare învăţăturilor masonice, pot cere unui mason să depună mărturie falsă, sperjur sau (în cazul unui judecător) să dea un verdict greşit pentru a proteja un frate mason.”

Citiți și:

Rugăciunea șocantă a masonilor adresată lui Satana. Marele Arhitect al Universului = Lucifer. Citate celebre ale unor masoni de rang înalt (I) 
Mărturiile unui fost francmason, Albert Vigneau 
Dezvăluirile lui Franz Bardon despre macabrele ritualuri ale lojii FOGC – Ordinul Francmasonic al Centurionului de Aur 

yogaesoteric
9 noiembrie 2018