Legătura dintre îndulcitorii artificiali sau non-calorici şi declinul cognitiv

Dulciurile sunt, probabil, una dintre cele mai mari slăbiciuni ale oamenilor. Majoritatea pofteşte la alimentele dulci pentru plăcerea pe care acestea o aduc. Această plăcere este uşor accesibilă în zilele noastre, dar este de scurtă durată. Din păcate, astăzi, consumul alimentelor cu gust dulce este mult mai mare decât ar fi recomandat, ceea ce duce la obezitate, diabet zaharat de tip 2 şi multe alte probleme de sănătate. În acest context, îndulcitorii non-calorici sau cu foarte puţine calorii par o adevărată binecuvântare. Chiar dacă „pandemia” de obezitate este relativ recentă, sunt aproape 150 de ani de la apariţia primului îndulcitor – zaharina.

Zaharina a fost descoperită în 1879, din greşeală. Doi profesori de la Johns Hopkins University încercau să creeze o vopsea nouă utilizând derivaţi pe bază de cărbune. Constantin Fahlberg, unul dintre cei doi chimişti, a descoperit accidental gustul dulce al zaharinei când, după o zi de muncă, a mâncat fără să se spele pe mâini.

Înlocuitorii zaharului: derivaţi din plante sau produşi în laborator

În prezent, există foarte mulţi compuşi cu rol de îndulcire care au rolul de a înlocui zahărul, fără nedoritele calorii goale din acesta. Unii dintre îndulcitorii non-calorici sunt derivați din plante (compuşii derivaţi din Stevia), alţii sunt produşi prin sinteză artificială în laborator (zaharina, aspartamul, ciclamatul, acesulfamul K, advantamul). Poliolii derivaţi din zahăr şi alte glucide simple au rol de îndulcire, dar cu mult mai puţine calorii decât zahărul, pentru că nu se digeră total în organismul uman.

Îndulcitorii non-calorici par ca un vis frumos devenit realitate. Tocmai de aceea sunt folosiţi în foarte multe alimente cu obiectivul de a satisface pofta de dulce greu de controlat a consumatorilor, fără grija kilogramelor în plus. Dar cum reacţionăm atunci când ştim că dulciurile nu mai conţin zahăr, au mai puţine calorii şi, în teorie, nu îngraşă? Consumăm mai mult. Iar acest „mai mult” este tot timpul o problemă.

Aportul mare de îndulcitori, asociat cu probleme de sănătate

Există o listă de îndulcitori aprobaţi de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), care sunt consideraţi siguri pentru consum în cantităţi limitate. Aceştia sunt reevaluaţi la o anumită perioadă, pentru reconfirmarea sau infirmarea siguranţei pentru consum. Conform legislaţiei, doar îndulcitorii aprobaţi de EFSA pot fi folosiţi în alimente, băuturi, medicamente şi suplimente.

Chiar dacă sunt consideraţi siguri pentru consum, multe studii au asociat aportul mare de îndulcitori cu mai multe probleme de sănătate. Având în vedere că sunt folosiţi într-o varietate mare de alimente în prezent, de la băuturile carbogazoase de tipul „zero zahăr” la biscuiţi, ciocolată, iaurturi, batoane proteice şi multe altele, dozele zilnice admise de EFSA pot fi uşor depăşite. De asemenea, unii dintre aceşti îndulcitori pot fi cumpăraţi ca atare şi folosiţi pentru cafea, ceai sau alte băuturi sau la diferite preparate făcute în casă.

Îndulcitorii şi creşterea în greutate

Până în prezent, studiile nu susţin atât de convingător pe cât sună în teorie beneficiile utilizării îndulcitorilor non-calorici. În cel mai recent raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, efectele consumului de alimente cu îndulcitori sunt doar modeste. În medie, s-a observat o scădere cu 0,71 kg a greutăţii trupești şi cu doar 0,14 a IMC-ului. Consumul energetic a scăzut uşor cu ~ 130 calorii/zi şi consumul de zaharuri a fost redus cu 38 g/zi.

Datele privind efectele asupra obezităţii sunt controversate. Studiile de cohortă arată chiar o creştere a incidenţei obezităţii, a diabetului zaharat de tip 2 şi a bolilor cardiovasculare.

Îndulcitorii şi efectele asupra creierului

Cercetările privind consumul de îndulcitori şi efectele asupra creierului şi cogniţiei sunt la început. În raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii se menţionează mai multe studii care subliniază efecte adverse neurocognitive. Se pare că sucraloza poate duce la o scădere semnificativă a calităţii memoriei generale, memoriei de codare şi funcţiilor executive.

Consumul zilnic de băuturi cu îndulcitori non-calorici a crescut riscul de demență şi Alzheimer.

Consumul mare de îndulcitori în timpul sarcinii sau alăptării poate afecta capacitatea cognitivă a copiilor. Este un aspect important de luat în considerare, mai ales de femeile însărcinate care au diabet de tip 1 sau 2 şi folosesc mai mult alimentele cu îndulcitori în loc de zahăr.

Într-un studiu publicat în septembrie 2025, au fost colectate date de la peste 12.000 de participanţi pe o perioadă de 8 ani. S-au observat mai multe efecte funeste asupra creierului la persoanele cu un consum mai mare de îndulcitori: declinul fluenței în vorbire la persoanele sub 60 de ani şi a capacităţii cognitive globale. Efectele asupra capacităţii cognitive au fost mai mari la persoanele cu diabet, probabil pe fondul unui consum mult mai frecvent şi mai mare, precum şi a afectării neurologice cauzate de diabet chiar şi în lipsa prezenţei acestor îndulcitori.

Participanţii la studiu au fost clasificaţi în cei cu un consum mare de îndulcitori, ajungând la 191 mg pe zi (echivalentul unei doze de băutură carbogazoasă cu zero zahăr), şi participanţii cu un consum mic de doar 20 mg/zi. Cei cu un consum mare zilnic au prezentat un declin cognitiv cu 62% mai rapid (echivalent cu 1,6 ani de îmbătrânire a creierului), faţă de cei din grupul de consum mic. Se pare că vorbirea a fost cea mai afectată, fiind cu 173% mai rapid declinul în fluența limbajului pentru consumatorii mari.

Îndulcitorii artificiali (aspartam, acesulfam K, zaharină) şi poliolii (eritriol, sorbitol, xilitol) sunt cei mai periculoşi pentru creier. Stevia şi tagatoza par printre cei mai siguri îndulcitori, nefiind asociaţi cu declinul cognitiv, conform studiilor de până acum.

Chiar dacă ne dorim mai mereu să găsim soluţii magice care să ne scutească de efortul depus pentru a modera aportul caloric şi mai ales de dulciuri, cea mai sigură abordare nutriţională rămâne echilibrul. Alimentele cu îndulcitori pot face parte dintr-o alimentaţie sănătoasă, dar cu o frecvenţă mai redusă.

Recomandări pentru limitarea aportului de îndulcitori

• Nu consumaţi băuturi carbogazoase zilnic.
• Alegeţi îndulcitori naturali: miere, fructe, siropuri naturale.
• Consumaţi ceaiul neîndulcit.
• Folosiţi condimente care potenţează gustul de dulce, pentru a reduce cantitatea de zahăr.
• Reduceţi treptat cantitatea de zahăr folosită la prăjiturile făcute în casă, pentru a vă obişnui cu gustul mai puţin dulce.
• Acordaţi atenţie suplimentelor sportive (pudre proteice, batoane, băuturi de rehidratare), pentru că majoritatea sunt îndulcite cu îndulcitori artificiali.
• Citiţi cu atenţie etichetele produselor alimentare care promit „zero zahăr” sau un conţinut redus de zahăr.
• Urmaţi o alimentaţie echilibrată şi cât mai naturală.

Surse:

1. https://www.neurology.org/doi/10.1212/WNL.0000000000214023
2. https://iris.who.int/items/c5c480a0-3529-4124-9d44-7f560df1cdc5
3. https://www.medscape.com/s/viewarticle/artificial-sweeteners-may-be-linked-cognitive-decline-2025a1000p11?_gl=1*afj064*_gcl_au*OTg5NTU1MzUwLjE3NTg3OTAyMDA&form=fpf
4. https://www.efsa.europa.eu/en/topics/topic/sweeteners
5. https://www.sweeteners.org/what-are-low-no-calorie-sweeteners/

Citiți și:
Înlocuitorii de zahăr – între mit și adevăr
Sunt o nutriționistă din Japonia și nu mănânc niciodată deserturi occidentale – aceste 5 alimente îmi satisfac nevoia de dulce

 

yogaesoteric
13 noiembrie 2025