Legea Big Brother este constituțională. Curtea Constituțională cedează repede la presiuni

În mod normal, orice înregistrare a e-mailurilor, a telefoanelor, a mesajelor, trebuia permisă doar din momentul în care exista un mandat judecătoresc. Dar ce mai e oare normal în țara asta?
 

Ce e neconstituțional în lege şi în decizia Curții? Neconstituțional e faptul că toate comunicațiile (e-mailuri, mesaje, telefoane) ale tuturor oamenilor din țară asta SE ÎNREGISTREAZĂ pentru MAI MULȚI ANI fără mandat de la un judecător. Acest lucru încalcă Constituția care garantează că viața privată şi comunicațiile private sunt protejate. Oricând cineva te înregistrează fără voia ta şi fără mandat de la judecător, nu mai poate fi vorba de viață privată, de secretul corespondenței sau de siguranța persoanei.

„Libertatea individuală
ARTICOLUL 23
(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.

Viaţa intimă, familială şi privată

ARTICOLUL 26
(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.
(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.

Secretul corespondenţei

ARTICOLUL 28 – Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.”

Legea „promite” apoi, fără a garanta cetățeanului CU NIMIC, că „nimeni nu se va uita în acele înregistrări”, până când nu va veni un mandat de la judecător. Legea nu spune nici cine garantează şi nici cum se garantează acest lucru, legat de datele care sunt înregistrate la niște operatori privați (unii spun că, de fapt, sunt înregistrate direct la servicii).

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins joi, 13 octombrie, două excepții de neconstituționalitate ridicate în instanță la legea 203/2015, așa-numita lege Big Brother. Actul normativ a fost atacat la CCR în noiembrie 2015 în cadrul unor procese pe rolul Judecătoriilor Sector 3 și Sector 6.

Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, așa-numita lege Big Brother, a fost promulgată de președintele Iohannis pe 9 octombrie 2015, după ce pe 23 septembrie fusese adoptată de Camera Deputaților cu 187 voturi „pentru”, 12 „împotrivă” și 22 abțineri.
Legea a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 767 din 14 octombrie și a intrat în vigoare sâmbătă, 17 octombrie 2016.

Proiectul de lege, asumat de liderii partidelor parlamentare în baza unor consultări care au avut loc la Cotroceni în luna mai, prevede că datele de trafic referitoare la abonați și utilizatori, prelucrate și stocate de către furnizorul unei rețele publice de comunicații electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicații electronice destinat publicului vor fi șterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării.

Potrivit legii, prelucrarea datelor de trafic, în scopul stabilirii obligațiilor contractuale ce privesc abonații serviciilor de comunicații cu plata în avans va fi permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării.
Accesarea datelor se va putea face într-un cadru precis delimitat de către instanța de judecată sau cu autorizarea prealabilă a judecătorului. Legea mai stabilește că atunci când sunt transmise în format electronic solicitările și răspunsurile se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, pentru asigurarea integrității datelor.

Cea mai importantă și contestată prevedere stabilește că, la solicitarea instanțelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și al securității naționale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de rețele publice de comunicații de rețele electronice destinate publicului pun la dispoziția acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecția informațiilor cu caracter personal.

Din 2009 au fost promovate mai multe variante ale legii privind datele personale – așa-numita Lege Big Brother – acestea fiind însă respinse de Curtea Constituțională pe motiv că încalcă drepturile și libertățile individului. De altfel, fostul șef al SRI, George Maior, a demisionat în ianuarie 2015, susținând ulterior că motivul demisiei sale a fost respingerea legilor Big Brother de către CCR.

Citiți și:

Noul consens politic: SRI şi Cyberint pentru controlul total al internetului

SRI – Serviciile Ne…Române de Interese sau am putea spune Serviciile Române de… Infracțiuni

S-au găsit vinovaţii: Prea puțin Big Brother, prea mult Snowden


 

yogaesoteric
6 noiembrie 2016