Legea DHARMA-ei
Cu toţii simţim la un moment dat în viaţă că avem de îndeplinit în această viaţă o anumită misiune. Unii dintre noi ajung pe parcursul anilor să înţeleagă care este adevărata lor menire în viaţă, iar alţii nu. Împlinirea acestei meniri spirituale îţi dă sentimentul că „nu ţi-ai trăit viaţa degeaba”. În acelaşi timp suntem însă supuşi unei meniri ce depăşeşte individualitatea noastră, deoarece suntem parte componentă într-un ansamblu perfect ce îl constituie universul în care existăm. Fiecare fiinţă îşi are rolul său în menţinerea echilibrului la nivel universal. Fiecare gând, fiecare acţiune, fiecare gest de-al nostru, deşi pentru unii este greu de crezut, are repercusiuni asupra întregului univers. Astfel putem înţelege cu uşurinţă că suntem cu toţii supuşi unei legi fundamentale, legea ordinii divine sau legea Dharma-ei.
Atunci când o fiinţă a evoluat suficient de mult, ea va începe să acţioneze, mai cu seamă prin intermediul legii DHARMA-ei sau a datoriei universale. Deşi ea continuă să înveţe şi prin legea KARMA-ei, totuşi ea este foarte interesată să facă ceea ce este divin şi drept, neţinând cont dacă rezultatele respectivelor acţiuni îi vor aduce sau nu vreun avantaj. Durerea şi plăcerea nu mai sunt atât de importante pentru ea. Fiinţa este atunci motivată de un sens al acţiunii juste. Şi, în această direcţie, mulţi oameni înţelepţi şi sfinţi au demonstrat cu prisosinţă neclintirea în credinţa faţă de adevăr, în ciuda multor suferinţe fizice, psihice şi mentale la care au fost supuşi.
Individul la care predomină simţul datoriei universale sau „DHARMA-ic” este interesat în primul rând de evoluţia tuturor în cadrul planetei şi mai ales de nevoile celorlalţi. El este deosebit de interesat în a se manifesta în spiritul legii DHARMA-ei, adică al ordinii universale, al armoniei cosmice şi al lucrurilor drepte, aici pe pământ.
Treptat, printr-un accentuat simţ al datoriei universale, al adevărului şi al acţiunii corect înfăptuite, el va începe să se identifice total cu întregul şi întreaga armonie inefabilă ce se va reflecta în el, dându-i permanent o stare de fericire.