Liber pentru cartelul AI anti-chinez

Trei oameni care conduc cele mai puternice laboratoare de inteligență artificială din lume au căzut de acord, la mijlocul lunii septembrie, că tehnologia lor merge prea repede. Tot ei rezervaseră, până atunci, mai mult curent electric decât consumă România într-o seară geroasă de ianuarie.

Publicația The Information spune că Anthropic a contractat în unsprezece luni aproape 15 gigawați de putere pe următorii ani, în schimbul a jumătate de trilion de dolari. Sistemul energetic românesc urcă în vârf de iarnă la peste nouă mii de megawați, o bună parte luați din import. Asta spune tot despre dorința reală de încetinire a dezvoltării celui mai performant model de AI.

În ciuda demersurilor de expansiune rapidă, Dario Amodei, șeful Anthropic, scrie fără ocolișuri că „este necesar să încetinim ritmul în care îmbunătățim capabilitățile modelelor”. Cere evaluatori independenți instalați permanent în laboratoare, cu birou și acces la angajați. Cere o înțelegere între marile companii americane asupra ritmului. Și cere oprirea vânzărilor de cipuri avansate către China, fiindcă astfel, spune el, avansul Americii s-ar lărgi semnificativ în următorii trei-cinci ani. Sam Altman și Elon Musk l-au susținut public în aceeași zi, iar Beijingul l-a respins printr-un purtător de cuvânt, care a numit demersul „competiție răuvoitoare”.

Când primii trei lideri globali dintr-o industrie cad de acord asupra unei limite, acea limită se așază deasupra locului în care se află ei, iar singurii constrânși să încetinească rămân cei care n-au fost în cameră. Evaluatorii permanenți și auditurile sunt mărunțiș la nivel de cheltuieli pentru o firmă cu venituri de zeci de miliarde. Pentru una cu douăzeci de angajați sunt o condamnare la moarte.

Dario Amodei a cerut guvernului american „să medieze sau măcar să înlesnească aceste discuții”, adăugând că statul nu este necesar să participe, doar „să emită o derogare îngustă pentru anumite tipuri de conversații despre siguranță”. Permisiunea de a se înțelege între ei, pe scurt. Cartelul celor trei mari, Amodei, Altman și Musk, funcționa oricum și fără permisiunea lui Trump, însă avea nevoie de o acoperire juridică.

Europa a judecat deja foarte aspru cererea asta de „cartel legal”, în industria auto. În urmă cu cinci ani, Comisia Europeană a amendat Volkswagen și BMW cu 875 de milioane de euro. Cele două grupuri se înțeleseseră asupra emisiilor de gaze ale mașinilor lor diesel. A fost prima decizie de cartel din istoria Uniunii întemeiată exclusiv pe restrângerea dezvoltării tehnice. Europa a scris jurisprudența, a încasat amenda și de atunci urmărește la televizor ce fac marile firme AI din America.

Cât de spectatori am ajuns a spus-o recent, la Viena, chiar șefa Băncii Centrale Europene. Christine Lagarde afirmă că Europa trebuie să folosească tehnologia asta repede, dacă vrea să mai țină pasul economic. Numai că noi nu o fabricăm. America a produs cincizeci și nouă de modele notabile de inteligență artificială, China treizeci și cinci, iar Franța și Marea Britanie câte unul singur.

Peste câțiva ani, spune Lagarde, tehnologia AI va fi capabilă de acțiuni de care atârnă ziua fiecăruia. Va verifica mărfurile la vamă. Va alege cine intră în control fiscal. Va dirija trenurile, va supraveghea bolnavii în saloane și va deconta plățile la bănci. Toate vor merge pe modele cumpărate din America, Claude, ChatGPT sau Grok. Dacă furnizorul oprește accesul, sau doar modifică prețul și condițiile, se blochează întreaga economie, nu un sector sau două. Iar cine poate face asta se așază la masa oricărei negocieri cu un atu pe care nimeni nu l-a mai avut asupra Europei.

Așezați cele două elemente unul lângă altul. Trei mari firme AI cer la Washington permisiunea legală de a se înțelege între ele asupra ritmului și a condițiilor. Continentul care le cumpără produsul nu are alt furnizor. Un client fără alternativă, Europa, stă în fața unor furnizori din SUA care tocmai au primit oficial aprobarea să ridice piciorul de pe frână. E chiar unealta pe care Amodei o cere împotriva Chinei, doar că îndreptată spre un aliat.

Răspunsul României la avertismentul șefei BCE valorează 70 de milioane de euro. Atât costă, la un loc, cele două „fabrici AI” pe care le vom avea anul ăsta, una în centrul țării și una în sud, din bani publici și europeni prin EuroHPC, plus parteneri privați. „România intră, în sfârșit, pe harta marilor dezvoltări de centre de date pentru AI”, a precizat Mihai Manole, de la Tema Energy. Toată ambiția digitală a țării, pusă cap la cap, valorează cam cât cheltuie Anthropic pe curent într-un weekend prelungit.

Intrăm pe hartă ca locație. Vindem teren și megawați într-o cursă nebună americano-chineză, la un an după ce ni s-a ridicat plafonarea la curent și am aflat ce înseamnă prețul liber. Investitorii sunt bineveniți și centrele de date aduc bani adevărați. Doar că un centru de date cere mult curent într-un singur punct, iar rețeaua actuală nu-l poate duce până acolo. Sunt necesare linii noi și stații de transformare, iar acelea costă. Banii îi pune ori investitorul, ori compania locală, care și-i scoate apoi din tariful plătit de toți consumatorii. Guvernul n-a spus până acum ce variantă preferă, fiindcă nimeni nu l-a întrebat.

Argumentul celor trei lideri americani din industria AI pentru încetinirea dezvoltării modelelor are și o parte serioasă. Dintre doi furnizori, uneori clienții chiar selectează compania mai ieftină, cea care ignoră măsurile de siguranță. Boeing a grăbit avionul MAX ca să nu piardă piața în fața rivalului european, a compensat vechimea structurii cu un sistem automat de corecție și a susținut că piloții nu au nevoie de simulator, întrucât recalificarea ar fi costat mult companiile aeriene. Au murit 346 de oameni în Indonezia și în Etiopia, la cinci luni distanță.

Cât ține un angajament luat de bunăvoie în industria AI se vede cel mai bine la Elon Musk, fiindcă el a mai făcut unul. În 2023 a semnat, alături de alte mii de oameni, o scrisoare publică prin care cerea lumii să se oprească șase luni din construit inteligență artificială, cât să apucăm să ne gândim ce facem. Patru luni mai târziu își fonda propria companie, xAI.

Ca să pornească repede, avea nevoie de curent, iar rețeaua din Memphis nu i-l putea livra destul de repede. Atunci a adus turbine pe gaz și le-a pornit lângă centrul de date, la marginea orașului. Avocații de mediu le-au numărat din avion, cu camere termice, fiindcă altfel nu se putea afla câte sunt – treizeci și cinci, dintre care doar cincisprezece aveau autorizație. Turbinele ard gaz și scot fum la câteva sute de metri de casele oamenilor.

Ceilalți doi magnați AI își iau curentul din rețea, unde o parte din costuri se împarte între toți consumatorii și nu se vede în nicio factură anume. Musk și-a pus centrala în curtea unui cartier. Și tot el cere acum lumii să încetinească, a doua oară.

Toată construcția asta depinde însă de un singur om, fiindcă numai guvernul american poate da derogarea cerută. Guvernul american a refuzat-o a doua zi. „Suntem înaintea Chinei la inteligență artificială, iar cine câștigă la inteligență artificială ia tot”, a spus Donald Trump. Cu alte cuvinte, nu e nevoie de nicio acoperire juridică. Faceți ce știți mai bine, vorbiți între voi dacă este necesar, numai să-i batem pe chinezi. Și cu asta planul grijuliu al celor trei a rămas doar o pagină de internet.

Ceea ce le convine de minune. O promisiune care nu va fi niciodată pusă la încercare nu costă nimic, iar liderii din industria AI rămân cu reputația de oameni prudenți. Și cu cincisprezece gigawați în portofoliu.

Ce simt ei cu adevărat rămâne treaba lor. Important este ce au cerut. Au cerut dreptul de a se așeza la masă cu concurenții lor direcți și de a hotărî împreună cât de repede are voie să avanseze industria. Exact înțelegerea pentru care Volkswagen și BMW au plătit, la Bruxelles, o amendă de aproape un miliard de euro.

Cei trei nu vor încetini nimic. Cincisprezece gigawați nu se cumpără ca să stea nefolosiți, iar banii sunt angajați pe ani înainte. Apelul la prudență nu îi costă nici măcar un cent și nu modifică nimic din ce au de gând să construiască.

Nouă, europenilor, ne rămâne rolul pe care ni l-am luat singuri. Punem la dispoziție terenul, rețeaua și megawații, primim în schimb centre de date și titluri de ziar despre intrarea pe hartă. Hotărârea despre cât de repede merge tehnologia se ia în altă parte, între patru oameni, dintre care trei nu au fost aleși de nimeni. Iar al patrulea, Trump, tocmai le-a deschis larg porțile.

Cursa AI se aleargă pe curent electric. America a intrat în ea cu cincizeci și nouă de modele, China cu treizeci și cinci, iar noi cu plata facturii.

Citiți și:
Medicament creat cu ajutorul AI, semnal spectaculos: Sângele pacienților a căpătat un profil biologic mai tânăr
Trump: AI e criticată de cei care ne spuneau că în 12 ani vom muri toți de la încălzirea globală

yogaesoteric
30 septembrie 2026