Lideri politici importanți asasinați la comanda marilor bancheri (II)

Citiți prima parte a articolului

Când a devenit prim consul la 9 noiembrie 1799, prima acțiune a lui Napoleon a fost înființarea Bancque de France la 18 ianuarie 1800.

A fost înființată ca societate pe acțiuni și și-a început activitatea, aproape o lună mai târziu, pe 20 februarie. Goodson scrie: „Această bancă a înlocuit cele 15 case bancare private, în principal evreiești, care au fost profund implicate în evenimentele care au condus la Revoluția Franceză din 1789-1799.

Aceste bănci aplicaseră dobânzi rapace la împrumuturile acordate coroanei franceze, în măsura în care, înainte de 1789, aceasta aloca peste 50% din cheltuielile bugetare cu dobânzi.”

La 14 aprilie 1803 a abolit dreptul a două bănci rivale de a emite monedă. Acestea au fost Caisse d’Escompte de Commerce și Comptoir Commercial. El a subliniat că o bancă emitentă de monedă unică „poate fi urmărită mai ușor decât mai multe – atât de către guvern, cât și de public”.

Acest pas trebuie să-i fi deranjat și înfuriat profund pe Rothschild și pe familiile lor bancare înrudite. Prin urmare, o coaliție de forțe formate din Austria, Prusia, Rusia, Spania și Suedia, finanțate în valoare de 100 de milioane de lire sterline de către Rothschild, a declarat război Franței.

Coaliția avea 600.000 de soldați, iar Napoleon avea mai puțin de o treime din acest număr. În mod normal, el ar fi fost obligat să împrumute bani de la bancheri pentru efortul de război. Dar, pe 20 decembrie 1803, Napoleon a vândut Louisiana SUA pentru 3 milioane de lire sterline și i-a surprins astfel pe bancheri.

Este extrem de important de menționat că „Napoleon era atât de suspicios și neîncrezător față de bancheri, încât a supravegheat personal operațiunile Trezoreriei, ca să nu se scurgă secretele politicii sale monetare și să fie exploatate de speculanți. El a fost astfel propriul bancher, care controla atât crearea, cât și distribuirea banilor și a creditului, spre supărarea bancherilor internaționali, în special a familiei Rothschill, care erau practic excluși de la operarea pe piețele continentale.”

Până în 1806, capitalul băncii a crescut la 90 de milioane de franci, iar francul era cea mai stabilă monedă din Europa. O astfel de situație nu era acceptabilă pentru Rothschild. Prin urmare, după un scurt interludiu de pace, un nou război a izbucnit în 1806. Lui Napoleon nu i s-a permis să se odihnească în pace, iar resursele sale au fost consumate în războaie inutile provocate de Rothschild.

A fost obligat să intre în război cu Rusia. Retragerea sa de iarnă a devenit un dezastru și i-a slăbit puterea considerabil. În cele din urmă, în 1815, Napoleon a fost învins la Waterloo. El lupta împotriva unei coaliții formată din Austria, Prusia și Marea Britanie, cărora li se împrumutase 10 milioane de lire de către Rothschild pentru ultimul război.

S-a descoperit recent că Napoleon a fost otrăvit la Sfânta Elena, unde fusese închis. Acest fapt a fost stabilit de Ben Weider și Sten Forshufvud, a căror carte despre asasinarea lui Napoleon a fost tradusă în 28 de limbi și vândută în peste un milion de exemplare. Napoleon avea doar 51 de ani când a murit prin otrăvire cu arsenic la 5 mai 1821.

Așa cum scria Ben Weider în articolul său „Asasinarea lui Napoleon” (poate fi accesat pe web): „Știi, oamenii mă întreabă adesea cum poți fii atât de sigur că Napoleon a fost otrăvit. La urma urmei, este mort de 176 de ani. Răspunsul este relativ ușor. Opt martori oculari mi-au spus aceasta (prin cărțile lor), iar informațiile pe care le-au furnizat au fost confirmate prin știința nucleară.

Acești martori oculari au luat legătura cu Napoleon în mod regulat și au raportat ceea ce au văzut în jurnalele lor pe care le-au publicat odată ce s-au întors acasă după moartea lui Napoleon.”

Nivelul de arsenic din părul lui Napoleon, care a fost testat la Laboratorul de Cercetare Nucleară Harwell din Londra, a confirmat că acesta a fost într-adevăr otrăvit.

Rezultatele au fost confirmate și de FBI. Istoricii curții au răspândit minciuna că Napoleon a murit de cancer. Weider întreabă: „Dacă Napoleon a murit de cancer, atunci de ce a murit gras și nu a prezentat niciun simptom de cancer? Pur și simplu pentru că nu a murit de cancer.” Goodson afirmă că asasinarea lui Napoleon „ar fi fost, fără îndoială, opera unui asasin Rothschild, care se conformează unui tipar, repetat constant în ultimele două secole de asasinare a tuturor liderilor care propun, instituie și mențin sisteme bancare fără cămătărie”.

De ce a fost asasinat Abraham Lincoln?

Războiul este o afacere grozavă pentru bancheri, cu condiția ca ei, în loc de guvern, să aibă puterea de a tipări sau de a bate bani. Ei acordă împrumuturi tuturor părților în conflict cu dobândă mare, iar partea câștigătoare se asigură că împrumuturile ambelor părți sunt stoarse, inclusiv dobânda la împrumuturi. Această tehnică nemiloasă este de obicei cunoscută ca formula Rothschild.

Războiul civil american (1861-65) a fost o intrigă Rothschild.

Fost angajat al Agenției Americane de Securitate (ASA), autorul Robert Gaylon Ross Sr. scrie: „Casa Rothschild a finanțat războiul din 1812 dintre Statele Unite și britanici. Această încercare eșuată de a aduce Statele Unite înapoi sub Coroană, i-a determinat pe Rothschild să creeze o societate secretă în America, numită Cavalerii Cercului de Aur (K.G.C.).” Prin „Coroană” se înțelege districtul City din Londra, centrul elitei bancare, care, la fel ca Vaticanul, este independent de legile țării. K.G.C. s-a răspândit rapid atât în nordul, cât și în sudul SUA și a avut un punct de sprijin adânc în timpul războiului civil.

Potrivit lui Robert Gaylon Ross Sr., „De fapt, tot cabinetul lui Lincoln, cu excepția a doi, inclusiv el, erau membri ai acestui grup secret. Întregul cabinet al Sudului erau membri ai K.G.C.”

În cuvintele Deannei Spingola: „Rothschildzii din Londra au plasat agenți provocatori în SUA, inclusiv pe Judah P. Benjamin, un suținător ferm al sclaviei, care a devenit principalul consilier financiar al generalului Lee.

August Belmont, agentul Rothschild la New York și John Slidell, nepotul lui Belmont prin căsătorie, se aflau în New Orleans. Fiecare a manevrat circumstanțele pentru a iniția conflictul.” Astfel, Rothschild au avut oameni de ambele părți, de nord și de sud, în timp ce cele două părți au intrat în război.

După ce au instigat războiul civil, familia Rothschild s-a oferit să împrumute bani guvernului Lincoln cu o dobândă de 24-36%. Această rată a fost atât de mare încât Lincoln, la sfatul colonelului E.O. Taylor, a decis să emită dolari de trezorerie, cunoscuți sub numele de bilete verzi.

Într-o scrisoare scrisă lui Taylor în decembrie 1864, Lincoln a declarat că, într-un moment în care, „Umerii mei, deși largi și dornici, erau slabi, iar eu eram înconjurat de asemenea circumstanțe și oameni în care nu știam în cine pot să am încredere, apoi am spus in extremis: «Voi trimite după colonelul Taylor; va ști ce să facă.»”

Era în ianuarie 1862, când Lincoln l-a sunat și l-a întrebat „Ce să facem?”. Taylor, în cuvintele lui Lincoln, răspunsese: „Emite bilete de trezorerie fără dobândă, tipărite pe cea mai bună hârtie bancară. Emite suficient pentru a plăti cheltuielile armatei și declară-o drept mijloc de plată”.

Lincoln a emis puțin peste 449 de milioane de dolari în bilete verzi până în aprilie 1862. Nu avea dobândă care să fie plătită niciunui bancher și singurul cost pe care l-a suportat a fost costul hârtiei, tipăririi și distribuției. În cuvintele lui Goodson: „Sfidarea de către Lincoln a lui Lionel Rothschild și a unchiului său James a dus la asasinarea lui în noaptea de 15 aprilie 1865” de către John Wilkes Booth.

Potrivit autorului Des Griffin: „Nepoata lui Booth, Izola Forester, afirmă în «Acest act nebunesc» că asasinul lui Lincoln a fost în contact cu europeni misterioși înainte de asasinat și a făcut cel puțin o călătorie în Europa. După asasinat, Booth a fost dus în siguranță de membrii Cavalerilor Cercului de Aur.”

În cartea sa, Forester a mai spus că Booth avea, la momentul asasinatului, 6.500 de dolari în numerar asupra sa și plănuia să evadeze într-o țară care nu avea niciun tratat de extrădare cu SUA. O sumă atât de mare în numerar în acele vremuri ar fi putut proveni doar de la bancheri. New York Tribune din 19 aprilie 1865 a afirmat că Booth era membru al Ordinului Cavalerilor Cercul de Aur și că „a fost doar instrumentul ordinului căruia îi aparținea, pentru a-l îndepărta pe Lincoln”.

După asasinarea lui Lincoln, acești bani verzi au fost retrasi din circulație treptat. La difuzarea bancnotelor, Lincoln spusese: „Noi le-am dat oamenilor acestei republici cea mai mare binecuvântare pe care au avut-o vreodată – propriii bani de hârtie pentru a-și plăti datoriile”.

Controlul narațiunii cu privire la aceste chestiuni este atât de mare încât, deși sunt prezentate diverse motive pentru asasinarea lui John F. Kennedy, două motive sunt complet omise în mass-media. Acestea sunt:
a) încercările sale de a opri programul nuclear al Israelului și
b) emiterea de dolari americani de trezorerie cu intenția de a înlocui bancnotele Rezervei Federale. Kennedy a emis acești dolari de la Trezorerie la aproape un secol după emiterea fatală de dolari verzi de către Lincoln.

Câți oameni știu că John Kennedy a tipărit dolari de la Trezoreria SUA și i-a pus în circulație? După asasinarea sa, circulația acestor dolari ai Trezoreriei a fost oprită. Rezerva Federală este deținută în mod privat de familia Rothschild, Rockefeller, Morgan și alte câteva familii internaționale de bancheri.

Motivele asasinării oricărui lider care îndrăznește să ia puterea de a tipări bani de la familiile bancare internaționale au fost precizate foarte clar într-un articol din London Times, la scurt timp după ce Lincoln a pus în circulație banii verzi. Acesta a afirmat: „Dacă acea politică financiară ostilă, care și-a avut originea în Republica Nord-Americană, ar urma să fie aplicată până la un anumit punct, atunci guvernul își va furniza propriii bani fără costuri. Va putea plăti datoriile și va rămâne fără datorii. Va avea toți banii necesari pentru a-și desfășura comerțul. Va deveni prosper dincolo de orice precedent din istoria lumii civilizate. Creierul și bogăția tuturor țărilor vor merge în America de Nord. Acest guvern trebuie distrus sau va distruge fiecare monarhie de pe glob.”

Citiți și:
Toate războaiele sunt create de bancheri
Rolul bancherilor internaționali în dominația mondială a Imperiului Britanic

 

yogaesoteric
18 iulie 2023