Liderii occidentali recunosc în privat că Ucraina nu poate câștiga războiul

Liderii occidentali i-au spus în privat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că Ucraina nu poate câștiga războiul împotriva Rusiei și că ar fi necesar să înceapă discuțiile de pace cu Moscova în acest an, în schimbul unor legături mai strânse cu NATO.

Comunicările private sunt în contradicție cu declarațiile publice ale liderilor occidentali care afirmă în mod obișnuit că vor continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi nevoie, până când va obține victoria pe câmpul de luptă.

The Wall Street Journal, care a relatat despre comentariile private adresate lui Zelenksi, a spus:

,,Retorica publică maschează îndoieli private tot mai profunde în rândul politicienilor din Marea Britanie, Franța și Germania că Ucraina va fi capabilă să îi expulzeze pe ruși din estul Ucrainei și Crimeea, pe care Rusia le controlează din 2014, precum și convingerea că Occidentul nu poate ajuta la susținerea efortului de război decât pentru o perioadă limitată de timp, mai ales dacă conflictul va intra într-un impas, spun oficialii din cele trei țări.

«Tot repetăm că Rusia nu este indicat să câștige, dar ce înseamnă asta? Dacă războiul continuă suficient de mult timp cu această intensitate, pierderile Ucrainei vor deveni insuportabile», a declarat un înalt oficial francez.

,Și nimeni nu crede că vor putea să recupereze Crimeea.”

Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz i-au spus lui Zelenski, la un dineu la Palatul Élysée la începutul lunii februarie, că este necesar să ia în considerare discuții de pace cu Moscova, a relatat Journal.

Potrivit sursei sale, ziarul l-a citat pe Macron spunându-i lui Zelenski: „Chiar și dușmani de moarte precum Franța și Germania a fost necesar să facă pace după cel de-al Doilea Război Mondial”.

Macron i-a spus lui Zelenski „că a fost un mare lider de război, dar în cele din urmă va fi necesar să treacă la poziția sa de politician și să ia decizii dificile”, a relatat ziarul.

O întoarcere la realism

La Conferința de Securitate de la Munchen din luna februarie, generalul Petr Pavel, președintele ales al Republicii Cehe și fost comandant NATO, a declarat: ,,S-ar putea să ajungem în situația în care eliberarea unor părți ale teritoriului ucrainean ar putea aduce mai multe pierderi de vieți omenești decât va fi suportabil pentru societate. (…) Ar putea exista un moment în care ucrainenii să înceapă să se gândească la un alt rezultat”.

Chiar și atunci când era comandant NATO, Pavel a fost un realist în ceea ce privește Rusia. În timpul controversatelor jocuri de război ale NATO cu 31.000 de soldați la granițele Rusiei în 2016 – prima dată în 75 de ani când trupele germane au refăcut pașii invaziei naziste a Uniunii Sovietice – Pavel a respins exagerările privind o amenințare rusă la adresa NATO.

Pavel, care era președinte al comitetului militar al NATO la acea vreme, a declarat într-o conferință de presă la Bruxelles: „Nu este obiectivul NATO să creeze o barieră militară împotriva unei agresiuni rusești pe scară largă, deoarece o astfel de agresiune nu este pe ordinea de zi și nicio evaluare a serviciilor de informații nu sugerează așa ceva”.

Ministrul german de Externe de la acea vreme, Frank-Walter Steinmeier, a îmbrățișat, de asemenea, realismul față de Rusia, spunând: „Ceea ce nu ar fi de dorit să facem acum este să inflamăm și mai mult situația prin declarații tăioase și beligeranță. Cine crede că o paradă simbolică a tancurilor la granița estică a alianței va aduce securitate se înșeală”.

În locul unei poziții agresive a NATO față de Rusia, care s-ar putea întoarce împotriva sa, Steinmeier a făcut apel la dialog cu Moscova. „Suntem bine sfătuiți să nu creăm pretexte pentru a reînnoi o confruntare veche”, a spus el, afirmând că ar fi „fatal să căutăm doar soluții militare și o politică de descurajare”. Sub conducerea SUA, NATO nu a urmat în mod clar acest sfat, deoarece a continuat să desfășoare mai multe trupe în Europa de Est și să înarmeze și să antreneze Ucraina (sub pretextul că susține Acordurile de la Minsk).

Înainte de intervenția sa în Ucraina, Rusia a citat expansiunea NATO spre est, desfășurarea de rachete în România și Polonia, jocurile de război în apropierea granițelor sale și înarmarea Ucrainei ca fiind liniile roșii pe care Occidentul le-a depășit.

După un an de război, liderii occidentali par să se îndrepte acum către o abordare realistă. Macron, de exemplu, la Conferința de Securitate de la Munchen a respins orice discuție despre schimbarea regimului de la Moscova.

Nici o reacție din partea SUA

Washingtonul nu a comentat articolul din Journal despre propunerea de negocieri de pace în schimbul armelor.

Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat în luna ianuarie cu The Washington Post despre înarmarea Ucrainei după război, dar nu a spus că Ucraina ar fi indicat să caute negocieri de pace.

,,Este necesar să ne gândim ‒ și ne gândim ‒ la cum arată viitorul postbelic pentru a ne asigura că avem securitate și stabilitate pentru ucraineni și securitate și stabilitate în Europa”, a declarat Blinken la conferința de la Munchen.

Propunerea de a aduce Ucraina și mai aproape de NATO decât este deja, cu un acces mai mare la arme după război, ar fi indicat să se afle pe ordinea de zi a reuniunii anuale a NATO din iulie, a declarat Rishi Sunak, premierul britanic, la conferința de la Munchen.

,,Summitul NATO este important să producă o ofertă clară pentru Ucraina, de asemenea cu scopul de a-i oferi lui Zelenski o victorie politică pe care să o poată prezenta acasă ca un stimulent pentru negocieri”, a declarat un oficial britanic pentru Journal.

Înțelegerea cu NATO nu ar include statutul de membru cu protecția articolului 5, a precizat ziarul. ,,Am dori să avem garanții de securitate pe calea către NATO”, a declarat Zelenski într-o recentă conferință de presă.

Între timp, Macron, potrivit raportului WSJ, a declarat că Ucraina ar fi indicat să avanseze cu o ofensivă militară pentru a recâștiga teritoriul, în ideea de a împinge Moscova la masa negocierilor de pace.

Nu a existat nicio reacție din partea Moscovei cu privire la această propunere. Analistul politic Alexander Mercouris, într-un raport video, a declarat că Rusia ar fi probabil stimulată să continue să lupte mai degrabă decât să intre în discuții de pace, știind că Ucraina va fi puternic înarmată de NATO după război.

„Rușii nu vor fi niciodată de acord cu așa ceva”, a spus Mercouris.

„Probabil își spun că, în loc să fie de acord cu acest plan, de fapt are mai mult sens……. să continue acest război, deoarece unul dintre obiectivele [Rusiei] este demilitarizarea totală a Ucrainei.”

Ceea ce propun puterile occidentale este opusul, a spus el. Având în vedere că Rusia consideră că este învingătoare și ,,se pare că există o recunoaștere generală în rândul guvernelor occidentale că Ucraina nu poate câștiga acest război, mă întreb unde este stimulentul pentru ca Rusia să ia în considerare acest plan”.

Pentru Moscova, a spus Mercouris, demilitarizarea Ucrainei este o ,,chestiune absolută, existențială”.

Dacă Ucraina va primi arme și mai avansate de la NATO după război, spre deosebire de cele pe care le-ar primi „în timp ce războiul este încă în desfășurare, atunci are și mai puțin sens” pentru Rusia „să oprească războiul și să fie de acord cu acest plan”.

Rusia se confruntă cu un „adversar care slăbește acum”, a spus Mercouris, iar Moscova preferă în mod clar varianta actuală, decât să se confrunte cu un „adversar întărit mai târziu”.

Citiți și:
Înființarea și extinderea NATO (IV). Ce asigurări a primit Gorbaciov?
Războiul din Ucraina nu este rezultatul întâmplării, ci al unei politici deliberate a SUA

 

yogaesoteric
9 mai 2023