Longevitatea ființei umane (II)
De la realitatea minunată a experienţei efective a comunităților umane longevive la viziunea halucinantă, bizară și inumană a așa-zisului transumanism
Citiți prima parte a articolului
Transumanismul este la ora actuală un curent intelectual de anvergură internațională, ai cărui promotori declară că doresc nici mai mult, nici mai puțin decât să schimbe condiția umană, prin crearea și dezvoltarea unor tehnologii sofisticate larg accesibile, care să fie capabile să amplifice potențialul și capacitățile fizice, intelectuale și psihoemoționale ale ființei umane. Specialiști în informatică, cibernetică și electronică, ce sunt în mod declarat atei, dar, așa cum am văzut mai sus, în realitate ei sunt închinători mai mult sau mai puțin fățiși ai puterilor infernale, capii mișcării transumaniste neagă Izvorul dumnezeiesc și adevărat al vieții, misterul și semnificațiile tainice ale acesteia. Adepții transumanismului susțin în mod aberant că doar tehnologia modernă le va permite, într-o zi din viitorul apropiat, să elimine nefericirea din viața noastră și chiar din întreaga lume.
În mod ridicol, transumaniștii pretind că suferința și moartea sunt pe cale să fie definitiv eliminate din viața noastră prin modificările aduse de tehnologie. Această pretinsă revoluție ar trebui să aibă loc către anul 2035, când acest deziderat demn de scenariul unui episod din seria Terminator va fi – în viziunea specialiștilor, sau mai bine zis al propagandiștilor transumaniști – deja pus la punct. În opinia lor, un nou om se va naște atunci. Din păcate, este vorba, de fapt, doar despre un biet hibrid om-mașină care nu va mai avea, pretind ei, niciuna dintre limitările care caracterizează astăzi ființa umană. Noi, însă, ne dăm cu toții seama că această himeră amenință, în realitate, să distrugă ființa umană și să o transforme într-o ființă sub-umană, ușor de controlat și de manipulat de către stăpânii ei ascunși, ce vor să dispună după bunul lor plac de viața tuturor oamenilor, printr-un simplu clic.
Iată câteva dintre pretinsele beneficii, calități și puteri pe care le-am dobândi ca ființe robotizate, cu implanturi cerebrale și cu proteze bionice, după datele oferite de propaganda transumanistă:
– Inteligența omului va fi nelimitată datorită unui sistem de inteligență artificială branșat la creier. El va putea să știe tot, pentru că toate cunoștințele, în toate limbile, se vor regăsi pe internet și el va avea acces direct la acestea.
Această mistificare insultă inteligența oricărei ființe umane înzestrate cu un minim bun-simț. Cunoașterea lui Dumnezeu este mult mai mult decât internetul sau orice altă invenție umană, iar tupeul de a numi nelimitată o inteligență bazată pe o memorie artificială, este de-a dreptul diavolesc. Transumaniștii oferă un surogat de omnisciență, care funcționează doar dacă ființei umane i se face totodată un implant cerebral ce o transformă imediat într-un robot și o subjugă voinței unor indivizi fără scrupule și fără Dumnezeu. În plus, există riscul ca implantul să cauzeze cancer și, în final, aparentul beneficiu devine un prejudiciu mult mai mare.
– Omul nu va mai fi bolnav pentru că, datorită modificărilor genetice și biotehnologice, toate bolile vor putea fi depistate și eliminate încă înainte de manifestarea lor fizică.
Încă o mistificare transumanistă, de data aceasta prin pretenția că prin niște simple intervenții genetice, orice boală poate fi eliminată. După cum știm cu toții, cauzele bolilor sunt cel mai adesea subtile, psiho-emoționale, astfel că nicio modificare genetică sau biotehnologică nu le poate elimina definitiv.
– Din același motiv, el nu va muri: toate organele sale vor putea fi înlocuite, celulele reprogramate și, astfel, omul va putea trăi veșnic.
A treia mistificare vizează acum nivelul tehnologic atins de știința contemporană și însăși semnificația veșniciei. Simpla înlocuire, fie și perpetuă, a organelor interne bolnave nu este decât un surogat de nemurire. Adevărata nemurire este, însă, cea spirituală și ea este conexă cu o anumită trezire spirituală, nefiind doar o perpetuitate biologică. În altă ordine de idei, oare cum se simt cei care află că organele lor interne vor fi înlocuite cu organe de porc? Se știe că ființa umană transsexuală Martin (sau Martine) Rothblatt, fondatorul (și totodată fondatoarea) companiei Sirius XM, care se ocupă cu biotehnologia, supraveghează atent, la o fermă din Virginia, creşterea porcilor modificaţi genetic pentru folosirea organelor în transplanturile umane, sperând să creeze astfel o rezervă inepuizabilă de donatori de organe.
– Omul cel nou se va deosebi de ființa umană actuală la fel de mult cum aceasta din urmă se deosebește de urangutan.
O nouă afirmație abracadabrantă, care mistifică tristul adevăr cu privire la omul robotizat, modificat genetic și cu implant cerebral. Din păcate, o astfel de ființă nu numai că nu este superioară omului obișnuit, dar nu depășește deloc urangutanul, care cel puțin este liber în junglă și se poate manifesta firesc, nu este înrobit și subjugat.
– Cuvântul transumanism înglobează toate calitățile și avantajele acestor cuceriri tehnologice: noii oameni vor avea capacități atât de remarcabile și vor fi atât de îmbunătățiți, încât nu vor mai fi ființe umane obișnuite, ci vor fi „mai mult” decât atât.
În realitate, termenul de transuman nu se referă deloc la calități pe care ființa umană nu le poate dobândi pe altă cale. În plus, omul-robot nu are cum să fie mai mult decât omul obișnuit, câtă vreme are felurite handicapuri și este practic protezat ca să compenseze aceste lipsuri. Ființa umană dispune de resurse interioare nebănuite, care depășesc imaginația bolnavă a transumaniștilor, doar că aceste capacități latente nu se pot trezi prin simpla modificare genetică sau prin înlocuirea unor organe, ci sunt necesare în această direcție eforturi spirituale susținute, care pot dura ani de zile. Ceea ce este cert este că simpla lectură a puterilor paranormale minore și majore pe care ființa umană le poate dobândi prin practica yoga este suficientă pentru a înțelege că idealurile transumaniștilor vizează, de fapt, o adevărată mutilare și siluire a ființei umane, care în realitate devine astfel de-a dreptul subumană!
Ce înseamnă pentru transumaniști o ființă umană așa-zis „îmbunătățită”
Transumaniștii susțin că noua specie umană, superioară, va fi omniscientă, asemenea lui Dumnezeu. Așa cum am văzut deja mai sus, omnisciența transumaniștilor înseamnă doar accesul la niște baze de date informatizate, care sunt accesibile celor care au implanturi cerebrale. Cunoașterea umană de natură discursivă a fost, este și va fi mereu limitată, iar comparația cu Omnisciența dumnezeiască este ridicolă și aberantă. Ca și când o astfel de promisiune sforăitoare nu ar fi fost prea mult, suntem totodată asigurați că vom deveni nemuritori doar pentru că în viitorul apropiat organele bolnave vor putea fi înlocuite cu componente artificiale. Astfel, transumaniștii susțin că, dacă nu ne plac picioarele pe care le avem, vom avea la dispoziție proteze bionice mult mai robuste, care să ne permită să alergăm mult mai repede și fără să obosim. Tot așa, teoretic vom putea să ne procurăm ochi cu ajutorul cărora să vedem în întuneric sau chiar prin ziduri, și urechi cu care putem auzi chiar și cel mai fin zgomot.
După declarațiile mirobolante și gratuite ale transumaniștilor, fiecare astfel de ființă „îmbunătățită” va avea posibilitatea să-și coordoneze, la modul cel mai liber, propriul proiect de reconstruire a aparenței sale fizice. Ea va putea să-și modifice aspectul de nenumărate ori, după cum dorește, căci va avea la dispoziție, chipurile, chiar eternitatea: va putea, printre altele, să-și modifice culoarea pielii, musculatura etc., pentru a reveni apoi la forma inițială, tot așa cum astăzi putem alege între un costum de haine sau altul sau între o culoare de păr sau alta. Pe cât de îmbietoare poate să pară o astfel de perspectivă, pe atât de multe neplăceri și probleme de adaptare poate ea să aducă. Cei care cunosc doar puțină psihologie știu ce tulburări psiho-emoționale poate provoca doar o simplă tunsoare sau câteva kilograme în plus sau în minus, darmite protezele, fie ele și bionice.
Cea mai ridicolă, însă, este pretenția că, datorită așa-ziselor tehnici de realitate îmbunătățită și a celor de realitate virtuală, beneficiarii acestor tehnologii vor putea trăi în lumea pe care și-o aleg… Este vorba doar despre o proiecție artificială, într-o lume imaginară care nu are nimic de a face cu realitatea. Promisiunea că printr-un simplu clic vom putea decide să trăim în cel mai frumos castel sau să seducem cele mai mari staruri de cinema este pur și simplu cretină. Bineînțeles că așa ceva nu este real, și oricât de avansate vor fi tehnicile de manipulare a creierului și a senzațiilor, oricât de incapabili ar fi oamenii să discearnă între ceea ce se petrece în realitatea lumii fenomenale și ceea ce se petrece în realitatea virtuală generată prin implanturile din creier, senzațiile experimentate vor fi o simplă maimuțăreală a celor reale.
Ca și când toate acestea nu ar fi de ajuns pentru a ne transforma în niște oameni-roboți, transumaniștii ne promit că vor exista mai multe substanțe non-toxice pe care le vom putea îngurgita pentru a experimenta în permanență stări de fericire „absolută” fără obișnuință, dependență sau alte efecte adverse.
Raymond Kurzweil și preocupările sale privind prelungirea artificială a vieții
Considerat drept un geniu în mediile științifice de peste Ocean, Raymond C. Kurzweil este cunoscut pentru cercetările sale în domeniul tehnologiei. În anul 1999, fostul președinte al Statelor Unite, Bill Clinton, l-a primit la Casa Albă pentru a-i înmâna medalia națională pentru tehnologie şi invenție. Această medalie reprezintă cea mai înaltă distincție americană care recompensează cercetările ce permit progresul tehnologic.
Revista Forbes îl gratulează pe Kurzweil cu aprecierea că el este „cea mai avansată maşină gânditoare”, iar PBS, o rețea de televiziune publică din Statele Unite, l-a plasat pe lista celor „cincisprezece cele mai mari minți care au contribuit la dezvoltarea Americii”. Din anul 2012, Raymond Kurzweil lucrează în departamentul de inteligență artificială de la Google. În Silicon Valley (partea sudică a oraşului San Francisco), Raymond Kurzweil este astăzi considerat a fi mai popular decât preşedintele SUA. Născut în Queens, cartier popular din New York, fiu al unui cuplu de evrei austrieci care a fugit în anul 1938 din calea naziştilor, Kurzweil a început să proiecteze încă de la vârsta de 5 ani propriile modele de vapoare şi de automobile. În anul 1970, Raymond Kurzweil și-a luat diploma în informatică şi literatură la prestigiosul Institut de Tehnologie din Massachusetts (MIT), şi tot atunci și-a depus primele brevete. Pionier în domeniul recunoaşterii optice a caracterelor umane, al sintezei şi al tehnologiei de recunoaştere a vocii, el este interesat înainte de toate de inteligența artificială. În anul 2008, el înființează în Silicon Valley Universitatea Singularity, unde s-a dedicat în întregime celor două teorii ale vieții sale: „transumanismul” şi „singularitatea”.
Transumanismul continuă experimentele pe linia clasică a naziştilor, pentru că, așa cum afirmă Ray Kurzweil – trâmbița actuală a transumanismului – „evoluţia biologică este prea înceată pentru specia umană” și de aceea „în următoarele decenii va dispare”. Raymond Kurzweil, în prezent director de inginerie la Google, este un promotor şi susținător al teoriilor transumaniste despre nemurirea artificială. El vorbeşte despre progrese semnificative care se vor produce în următorii 15-30 de ani în societatea umană. Actualmente, preocuparea sa este să alcătuiască portretul unui aşa-zis „om nou”, capabil să trăiască cinci secole, poate chiar dublu, fapt ce a determinat redactorii revistei Time Magazine să se întrebe, pompos și retoric, într-un articol din septembrie 2014, dacă Google poate să „omoare moartea”. Liderii firmei Google din Mountain View, California, au investit suma de 380 de milioane de euro pentru a se începe această muncă laborioasă de găsire a unor metode de prelungire a vieții omului. Kurzweil, promotor al „transumanismului” şi al „singularității tehnologice”, a fost desemnat să conducă toată această activitate de cercetare.
Copertă a revistei TIME ce anunță pompos că anul 2045 este anul în care ființa umană devine nemuritoare. Ilustrația evidențiază în mod semnificativ ce înseamnă de fapt nemurirea și omul nemuritor pentru transumaniști: o ființă pe jumătate om, pe jumătate robot, dispensabilă și controlabilă, care poate trăi mai mult, dar a cărei conștiință este subjugată din umbră prin intermediul calculatorului de către niște stăpâni care nu pot fi decât capii așa-zis iluminați ai francmasoneriei mondiale, ce au finanţat dezvoltarea acestei tehnologii diabolice.
Primul concept promovat de Kurzweil, transumanismul, a avansat însă gradat către o interpretare cel puţin înfricoşătoare, sugerând că într-o zi din viitor, înainte de sfârşitul secolului al XXI-lea, omul nu va mai fi „doar” o ființă vie cu un trup alcătuit din carne și sânge, așa cum este acum. În viziunea sa, omul va ajunge să fie „eliberat” de trup şi de toate problemele acestuia, mai ales de cele medicale, şi va ajunge să fie conectat în permanență, grație inteligenței artificiale, la un computer. Ca majoritatea susţinătorilor conceptului de „transumanism”, Kurzweil susține că, vezi Doamne, în felul acesta „omul va deveni nemuritor”. În spiritul ideilor sale, în loc să urmărească îmbunătăţirea condiției umane prin educație şi prin cultură, transumaniștii pun accentul în mod exclusiv pe depăşirea limitelor prin intermediul geneticii şi al tehnologiei.
Creierul: Grație descoperirii recente a celulelor stem în interiorul encefalului, cercetătorii au în vedere de acum înainte regenerarea unor zone întregi. Transumaniștii vizează înlocuirea celulelor defectuoase cu proteze microelectronice.
Cel de-al doilea concept promovat de Kurzweil, „singularitatea”, se regăseşte în următoarea idee aberantă pe care acesta o propovăduiește în mediile de specialitate: „Puterea de calcul a computerelor va deveni suficientă pentru a putea înlocui creierul uman”. Ipoteza avansată de susţinătorii „singularităţii” este aceea că odată ce ajunge să fie debarasat de „constrângerile biologice”, creierul uman nu va întârzia să se îmbunătățească, iar omul va deveni şi mai inteligent. Ce înseamnă aceasta? În cartea intitulată Umanitatea 2.0: Biblia transformărilor, autorul prevede manifestarea acestui fenomen în anul 2045, adică în mai puţin de 30 de ani, sugerând astfel apariția unei epoci pur materialiste, fără Dumnezeu, în care omul devine dependent de mașini, pentru ca, în cele din urmă, să se transforme el însuși într-un hibrid om-mașină.
„Omul, depăşit de maşini”, prezice în mod funest autorul, „va ajunge să fuzioneze cu ele. Maşinăriile se găsesc deja ca dispozitive în urechile noastre, în fața ochilor noştri, de exemplu, ochelarii Google, care înlocuiesc ecranul unui telefon smart (așa-zis inteligent) ori al unei tablete şi generează informații care devin vizibile permanent în câmpul optic vizual. Aceste maşinării pot filma, înregistra, imortaliza în fotografii şi pot răspunde la comenzi verbale. Altele, precum implanturile cerebrale pentru persoanele afectate de boala Parkinson, sunt deja conectate la creierul uman. Deja peste 100.000 de oameni au implanturi cohleare, cu o conexiune neurală directă. Se preconizează ca în viitor o treime dintre toate misiunile militare ale Statelor Unite să fie efectuate fără oameni. Soldaţii cibernetici si roboţii bipezi vor permite operarea de la distanţă. În Africa, în zilele noastre, un copil cu un telefon smart (așa-zis inteligent) are acces la informații şi la o anumită cunoaştere care îi erau inaccesibile preşedintelui Statelor Unite acum 15 ani.”
Conştient de marile probleme tehnologice şi financiare, Bill Maris, patronul de la Google Venture, a decis să doneze 380 milioane de euro în cadrul aşa-numitului Program al nemuririi din Silicon Valley. „Compania Google finanțează deja 15 proiecte legate de nemurire”, explică chirurgul urolog Laurent Alexandre, devenit avocat al transumanismului. „De la sfârşitul anului trecut, compania Google finanțează un proiect pentru detectarea bolilor cu 5 până la 15 ani înainte ca acestea să se manifeste. Cercetările viitoare se vor concentra pe ingineria viului, domeniu în care am început să obținem rezultate concrete. S-a reuşit creşterea duratei de viață a râmelor şi a şoarecilor. La om, ne putem aştepta la primele rezultate în anul 2030. Cercetarea va progresa prin terapie genetică, celule stem şi organe artificiale. Acestea sunt doar câteva domenii finanțate de Google!”
Laurent Alexandre continuă: „Copiii care se nasc astăzi vor avea 85 de ani în anul 2100, ceea ce nu va fi deloc neobişnuit”. „Cineva care se naşte azi are aşadar mai multe şanse să trăiască până în anul 2100, dată până la care speranța de viață a omului va creşte extraordinar, fapt ce îi va permite acestuia să se bucure de progresul acelei epoci viitoare. Este deci rezonabil să ne gândim că cei care se nasc azi vor putea trăi chiar până în anul 2150, apoi până în anul 2200 şi aşa mai departe. Putem spera chiar că prima fiinţă umană care va atinge vârsta de 1000 de ani s-a născut deja.”
Despre secolul al XXI-lea, Laurent Alexandre afirmă că va fi un secol al dezbaterilor între „transumanişti”, care vor vrea să trăiască mai multe secole într-o stare biologică modificată, şi „bioconservatori”, care vor oferi soluţii practice pentru îmbunătăţirea pe cale naturală a condiţiei biologice a omului.
Liderii Facebook și Google promovează proiectele lor himerice și înşelătoare
Alături de patronii de la Google, și cei de la Facebook și-au asumat, de asemenea, aderarea la mișcarea transumanistă. Ei finanțează proiecte de dezvoltare în domeniul roboticii și al inteligenței artificiale. Mulți dintre ei cred că sunt aproape de a-și vedea visul împlinit și se înconjoară de tehno-profeți care le promit, în schimbul a câteva milioane de dolari, că-și vor atinge scopul.
Cu toate acestea, proiectul promovat cu atâta tam-tam de transumaniști, care le pare naivilor atât de fabulos și de la îndemână, nu este decât o himeră, un vis născut în mințile unor indivizi ce și-au petrecut viața în fața monitoarelor de calculator și admiră eroi precum Batman sau Spiderman, adolescenți obișnuiți să confunde jocurile video cu realitatea.
Desigur, ei sunt specialiști neîntrecuți în informatică și tehnologie, au inventat televiziunea în 3 dimensiuni și alte minuni tehnice, dar când vine vorba despre fericirea omului și eliminarea tuturor suferințelor și bolilor cu care acesta se confruntă, afirmația că toate aceste țeluri pot fi realizate doar cu ajutorul inteligenței artificiale, printr-un simplu clic de mouse, fără participarea activă și directă a conștiinței și a sufletului, este de-a dreptul tragi-comică.
Cei mai în vârstă își mai aduc aminte de promisiuni similare pe care ni le făceau savanții anilor 1980 în ceea ce privește progresul așa-zis iminent al geneticii. Aceștia susțineau că prin modificarea genelor, ei vor vindeca orice boală și că vor putea fabrica la comandă organe noi, cu ajutorul cărora vor putea repara ființa umană ca pe o mașină. Am fost anunțați tot la două luni despre iminenta descoperire a genei nemuririi, care, zice-se, era suficient să fie adusă la lumină pentru a face ca moartea să devină o amintire.
Treizeci de ani mai târziu, după ce s-au cheltuit câteva sute de miliarde de dolari, cele câteva tentative de terapie genetică s-au soldat cu eșecuri răsunătoare sau chiar cu catastrofe. Ele nu au permis decât ameliorarea provizorie a unor boli extrem de rare: amauroza Leber (boală congenitală ce duce la pierderea vederii în jurul vârstei de 20 de ani prin afectarea nervului optic; prevalența este de 1 caz la 25.000 de persoane), adrenoleucodistrofia (denumită și boala Siemerling-Creutzfeld sau boala Shilder, ce este caracterizată de afectarea mielinei celulelor nervoase din creier, afecțiune ce duce la pierderea funcțiilor cognitive și disfuncția progresivă a glandelor suprarenale; se întâlnește la 1 din 100.000 de persoane) și sindromul Wiskott-Aldrich (anomalie ereditară caracterizată de un nivel foarte scăzut al trombocitelor, celulele de bază cu rol în coagularea sângelui, și anomalii leucocitare, celulele responsabile de răspunsul imun; frecvența este de 1 caz la 250.000 de persoane). Majoritatea programelor importante de cercetare au fost oprite.
În 99,9% dintre cazuri, genetica nu ajută la vindecarea bolnavilor. Adepții ei afirmă că ea servește la conceperea unor copii fără defecte prin îndepărtarea de la început a gameților (celulele sexuale), a embrionilor și a fetușilor cu caracteristici genetice nedorite sau considerate a fi inferioare. Pornind de la aceste proiecte, geneticienii au deviat, ajungând să manipuleze genele pentru a obține organisme modificate genetic. Astfel de practici sunt foarte diferite de cele prin care se urmărea vindecarea bolilor.
Progresele în terapeutica genetică și cele ce țintesc vindecarea afecțiunilor sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârșire, sunt total absente, în schimb sunt prezente din abundență cheltuielile colosale și promisiunile deșarte. Dar ce știu creatorii Google, Larry Page și Sergey Brin, sau tânărul Mark Zuckerberg, cofondatorul rețelei Facebook? În domeniul lor, informatica, ei sunt niște excelenți specialiști. Utilizăm aproape zilnic motorul de căutare Google, ne este foarte util pentru a căuta orice fel de informații pe internet. Însă în ceea ce privește aspectele istorice, culturale, filosofice, medicale sau soarta omului și a umanității, acești ingineri nu au niciun fel de credibilitate. Prin preocupările lor strict materialiste, ei desconsideră idealurile spirituale și scrierile sacre sau textele fundamentale ale omenirii, precum sunt cele ale lui Platon sau ale lui Pascal, refuzând totodată să reflecteze la ceea ce este cu adevărat ființa umană, cum poate fi ea cu adevărat fericită și care este scopul său în viață. De fiecare dată când deschid gura pentru a vorbi despre cu totul alte subiecte decât meseria lor (internetul și programarea), avem impresia că auzim niște țânci teribili, care nu vor să crească mari. Ei nu reușesc să facă niște conexiuni inteligente și repetă, parcă, papagalicește ceea ce au auzit cu o seară înainte la o dezbatere televizată.
Mark Zuckerberg, în particular, este specialistul declarațiilor fulminante, dar lipsite de orice conținut, făcute pentru a place tuturor și mai ales jurnaliștilor din presa aservită așa-zișilor „iluminați”. Mulți au observat ascultându-l, că el vorbește de parcă ar citi New York Times pentru a se documenta și a ști astfel dinainte ce trebuie să gândească și să spună. Ceea ce este frapant la transumaniști este că avem de-a face cu oameni care au reușit de tineri în ceea ce au întreprins (precum transumanistul Laurent Alexandre, cu diplomă de la Școala de Înalte Studii Comerciale, diplomă de la Școala Națională de Administrație, medic devenit milionar în urma vânzării site-ului Doctissimo). Se pare că banii îi interesează pe acești indivizi în cel mai înalt grad și că preocupările lor vizează numai puterea, competiția și succesul în societate.
Menirea esenţială a fiinţei umane este să cunoască în mod real viața divină și sursa ultimă a acesteia, care este Dumnezeu
Dincolo de toate acestea, oamenii din epoca modernă nu au ajuns încă să cunoască adevărul despre viață și despre moarte și nu au nici soluții eficiente în cazul bolilor. Și atunci, ne întrebăm noi, cum ar putea să dețină acest adevăr tocmai transumaniștii, care nu au prea pus piciorul într-un spital, într-un cămin de bătrâni sau în sala de așteptare a unui cabinet medical, ca să nu spunem că nu prea sunt duși nici la biserică? Merg ei pe stradă ca să ia contact cu oamenii obișnuiți, care se confruntă adeseori cu boli și suferințe de tot felul? Privesc ei, oare, cu adevărat chipurile oamenilor, ale semenilor noștri bolnavi de cancer sau care suferă de probleme psihice, ale celor reumatici ori care suferă de astm, diabet, hemoragie intestinală, chipurile celor care sunt nevoiți să suporte intervenții chirurgicale sau ale celor cu probleme grave de piele?
Cum îndrăznesc ei, oare, să susțină că jucăria lor, internetul, este pe punctul de a rezolva toate aceste dileme și probleme?
Cum explică ei apariția rezistenței la antibiotice, care ne face mult mai vulnerabili la bolile infecțioase decât eram, de pildă, în 1980? Ce le pot ei spune tuturor victimelor medicamentului Vioxx (antiinflamator nesteroidian ce provoacă infarct și deces și care a fost retras de pe piață), victimelor antidepresivelor, ale Talidomidei (sedativ folosit în anii 1950 pentru grețurile cauzate de sarcină și care a provocat multiple malformații la nou-născuți), victimelor medicamentelor Depakine (administrate în timpul sarcinii provoacă malformații), Mediator și Buflomedil (retras din cauza problemelor cardiace pe care le provoacă și a deceselor rezultate)?
Ce ar putea să spună acești specialiști în robotică și informatică despre studiile care arată că longevitatea omenirii este de fapt în scădere, că există o tendință de scădere a fertilității în cupluri (1:6), că a crescut numărul cazurilor de autism, al alergiilor, al bolilor digestive, al cazurilor precoce de Parkinson și mai ales de Alzheimer?
În ceea ce privește inteligența și cunoașterea, cum pot ei să afirme că motoarele lor de căutare pot să amplifice capacitățile intelectuale ale ființei umane? Dacă ne uităm pe internet, constatăm că există o prezență din ce în ce mai redusă a articolelor interesante, bine scrise, originale. Copierea și colajul, tehnica copy-paste sunt foarte răspândite. Google și Facebook nu creează nimic. Sunt mașini care reproduc la nesfârșit imagini și texte, ceea ce poate fi uneori util. Din păcate, însă, suntem tot mai agresați de acele texte și știri predominante, care defăimează, care sunt scandaloase și agresive sau care induc teama și angoasa în conștiințele oamenilor de rând.
În ceea ce privește inteligența artificială, există unele progrese. Totuși, cei care lucrează cu editoarele de text știu că programele de corectare ortografică încă tot ne mai indică greșeli acolo unde textul este corect și nu ne indică erorile acolo unde textul este greșit, iar automobilele noastre cu computere de bord „inteligente” declanșează alarma la parcarea mașinii într-un spațiu mai restrâns, dar totuși suficient de mare după aprecierea unei ființe umane.
Însă de la aceste progrese și până la a anunța sfârșitul bolilor și viața eternă până în anul 2045 este cale lungă. Până atunci, cel mai înțelept demers pe care îl putem întreprinde este acela de a lua lecții de la Natură. Ea ne oferă toate răspunsurile pe care le căutăm.
Este legitimă aspirația omului de a-și prelungi durata vieții, însă atunci când demersurile pe care el le face în acest sens sunt bazate numai pe tehnologie și pe metode artificiale – care în realitate fac ființa umană să degenereze, iar nu pe un mod de viață sănătos, în comuniune cu Natura și cu sursa ultimă a vieții care este Dumnezeu –, rezultatele vor fi întotdeauna la fel de artificiale și de penibile ca și metodele utilizate. Dincolo de toate aceste dezbateri ce au loc între oameni, dincolo de toate eforturile unor mari concerne precum Google, ce par mai degrabă preocupate să le dea naivilor și credulilor speranțe deșarte într-o viață mai lungă indiferent de consecințe și obținută cu orice preț, este necesar să ne amintim cu toții că, inclusiv în problema longevităţii umane, ultimul cuvânt îi aparţine până la urmă, fără îndoială, lui Dumnezeu.
Retina artificială: Imaginile sunt captate de o micro-cameră fixată pe ochelari, apoi sunt transmise unui computer, care trimite semnalele electrice implantului din creier. Aceasta, zic cercetătorii transumaniști, permite o vedere relativ bună.
Organele: Cultivarea celulelor stem permite, cel puțin teoretic, reconstituirea aproape a tuturor organelor vitale. Transumaniștii vizează înlocuirea inimii și a rinichilor bolnavi cu proteze.
Oasele: Transumaniștii vizează înlocuirea oaselor şi a cartilagiilor bolnave cu celule sintetice. Acestea sunt uşor de fabricat, dar așa cum ele nu vor fi niciodată altceva decât niște substitute artificiale ale celulelor naturale, la fel nici omul nu va fi niciodată un robot sau un mecanism căruia i se pot înlocui după bunul plac piesele uzate.
Nanoroboții: De grosimea unui fir de păr, ei sunt prezentați ca fiind capabili să detecteze bolile sau asocierile celulare suspecte. Nu se spune însă că ei pot fi folosiți și în alte scopuri, mai puțin benefice.
Planurile fantasmagorice ale transumaniștilor:
După propaganda transumaniștilor, într-o sută de ani, trupul uman va putea fi vindecat piesă cu piesă, precum un mecanism, iar ființa umană va putea trăi o tinerețe veşnică. Nu se spune nimic despre pericolele implanturilor, care sunt prezentate ca fiind ceva benefic, când ele, de fapt, reprezintă un pericol pentru libertatea noastră, a tuturor.
Proiectele halucinante al transumaniștilor au aparența năucitoare a unor idei care vizează îmbunătățirea condițiilor de viață pe planeta Pământ. Straniu este însă faptul că transumaniștii privesc ființa umană doar ca pe un mecanism, în care piesele uzate pot fi apoi înlocuite într-un mod automat cu piese artificiale. Faptul că după o astfel de protezare ființa umană respectivă devine practic handicapată, iar implanturile cerebrale sunt instrumentele unei subjugări totale este complet trecut sub tăcere, fiind evidențiate numai așa-zisele avantaje. Câți dintre noi ar fi fericiți cu o pseudo-retină artificială în locul retinei cu care ne-am născut, cu pseudo-oase din celule sintetice în locul oaselor firești, cu proteze în loc de creier sau cu alte organe? În ce măsură o astfel de ființă mai este cu adevărat umană?
Citiţi şi:
Cele mai noi tehnologii nu sunt neapărat şi cele mai bune tehnologii pentru umanitate
Nick Rockefeller recunoaşte că scopul elitei mondiale este reducerea la jumătate a populaţiei globului şi controlul prin implantul de microcipuri
O formidabilă descoperire: ADN-ul uman poate fi reprogramat prin rostirea profund conștientă a cuvintelor și poate călători în tărâmurile paralele
yogaesoteric
25 iulie 2016