Magnetismul ocult al atracţiei interumane şi polarizarea (II)

1.238 0

de profesor de yoga Gregorian Bivolaru

Potențialul de asimilare

Procesul polarizării este nuanțat însă de un factor important, care este cunoscut în spiritualitate drept „potențialul de asimilare” a anumitor calităţi. Faptul că plictiseala apare în anumite relații interumane nu arată neapărat că s-a asimilat totul, ci ne arată că în cel/cea care se plictiseşte a fost epuizat potențialul său de asimilare. Ce înseamnă aceasta?

De fapt, noi asimilăm de la ceilalți doar ceea ce suntem capabili (sau pregătiţi) să asimilăm şi prea puţin altceva. Dacă în fiinţa noastră nu este activat interesul sau curiozitatea, aspiraţia, dorința faţă de un anumit aspect, atunci acel aspect este ca şi inexistent pentru noi şi nu îl vom asimila aproape deloc, chiar dacă acel aspect este plenar trezit în aproapele nostru.

Un pictor se poate împrieteni cu un fizician, dar aceasta nu înseamnă nici că pictorul va deveni fizician, nici că fizicianul va deveni un pictor consacrat. Și nici nu este neapărat necesar ca polaritățile dintre ei să aibă ceva de-a face cu pictura sau cu fizica. De exemplu, fizicianul este atras de excelentul simţ al proporției de aur (Secțiunea de aur sau Proporția dumnezeiască) pe care pictorul îl exprimă în operele sale. La rândul său, pictorul este foarte interesat de perseverenţa fizicianului, care este capabil să nu iasă șapte zile din laborator, până ce nu îi reuşeşte un anume experiment. Mai există şi posibilitatea ca cei doi să fie interesați de starea de genialitate, pe care amândoi o manifestă în preocupările proprii. Astfel, aceeaşi energie a genialității se modulează, în mod specific, atât în cercetările fizicianului, cât şi în lucrările pictorului. Ei explorează astfel şi se îmbogăţesc cu nuanțe ale genialității, unul de la celălalt. După o vreme, la un moment dat, cei doi se pot chiar plictisi unul de celălalt şi nu vor mai petrece atât de mult timp împreună, deşi între ei au rămas calități netransferate. Este drept că fizicianul va şti mai multe amănunte despre diferitele tipuri de pensule, culori sau despre cum este alcătuit un şevalet, dar nimic mai mult, dacă nu va manifesta un interes mai profund față de pictură. La fel şi pictorul, va şti care e diferența dintre fizica newtoniană şi cea cuantică, dar mai mult nu, pentru că, lipsindu-i interesul, nu va înţelege mai nimic din caietele pline cu formule care fac obiectul pasiunii prietenului său. Potențialul pictorului de asimilare a fizicii este aproape de zero, la fel şi potenţialul fizicianului de asimilare a picturii. Concluzia importantă a acestui exemplu este că polaritatea se creează nu doar faţă de ceea ce ne lipseşte, ci este esențial ca, simultan, ceea ce ne lipseşte să ne şi intereseze.

Indicatorul de flux

Atunci când lipsa pe care o avem devine conştientizată, ea se transformă în dorinţă asumată, adică devine un țel precis, a cărui atingere este condiționată de asimilarea a ceea ce ne lipsea.

Indicatorul elocvent care atestă faptul că etapa de flux este în plină desfăşurare este o stare specifică de ,,hrănire”, care apare în timpul derulării sale. Acest sentiment de hrănire nu apare însă absolut deloc dacă lipsa nu este împlinită cu surplusul care îi este caracteristic. O mână de stafide uscate nu ne va potoli niciodată setea! Starea specifică de hrănire pe care o resimțim ne poate confirma că suntem pe drumul cel bun în împlinirea dorinței pe care o avem, ne asigură că am găsit sursa de alimentare pentru ceea ce ne lipseşte. Dacă starea de hrănire nu apare, atunci putem fi siguri că polul nostru sud nu şi-a găsit încă polul nord de care are nevoie. Acesta este aspectul calitativ al procesului de polarizare.

Există şi situaţii în care starea de hrănire apare, dar este totuşi anemică. În acest caz avem de-a face cu un pol nord slab sau sărac, ce nu poate umple pe deplin nevoia polului nostru sud. Aşadar, intensitatea sentimentului de „a ne hrăni” ne oferă un indiciu foarte clar asupra diferenței de potenţial dintre polul sud şi cel nord şi, implicit, despre calitatea etapei de flux. Cererea este mult mai mare decât oferta și aceasta va conduce la o stare de polarizare parţială. În această situație, nu avem încotro decât să alocăm un timp mai îndelungat pentru hrănire sau să căutăm „poli nord” adiacenți, pentru a ne putea împlini în mod satisfăcător necesitatea.

Dacă suntem situați la capătul plajei şi sursa de limonadă este aproape epuizată, astfel încât, în loc să primim un pahar plin, vom primi doar o jumătate din cantitate, atunci ne vom potoli doar parțial setea. Din acest exemplu se desprinde o concluzie importantă: pentru ca să apară starea plenară de polarizare, de echilibru, de împlinire, este necesar ca potențialul celor doi poli (nord şi sud) să fie echilibrat, adică cel puțin identic, în sensul că acel surplus pe care l-am găsit să fie capabil să ne satisfacă nevoia (lipsa). Nu vom putea oferi lumină unui oraş întreg utilizând doar o baterie de lanternă. Pentru aceasta avem nevoie de o centrală electrică de putere suficient de mare. Intensitatea stării de hrănire, care este proporţională cu intensitatea fluxului de transfer, poate exprima un anume „optim” al procesului de polarizare. Dacă trei zile la rând vom primi doar jumătate de pahar cu limonadă, atunci cu siguranţă ne vom căuta o altă sursă sau ne vom schimba locul pe plajă. Lipsa optimului, ce denotă un flux slab, poate să ne creeze frustrare sau/şi nervozitate, care poate fi chiar mai mare decât nevoia manifestată de noi inițial.

Sigur că şi reciproca este adevărată, în sensul că fluxul poate să fie slab sau inexistent chiar dacă avem un pol nord bogat, chiar nesfârşit, dar avem de-a face cu un pol sud care este slab şi anemic. De aici şi vorba înţeleaptă din popor: „Dumnezeu nu îți bagă în traistă”. În termeni magnetici, ar suna astfel: ,,Fluxul de transfer nu se face cu forța”. Este necesar să se creeze nevoia, dorința, aspirația, pentru ca apoi aceasta să fie hrănită. De aceea, echilibrul de potențial dintre cei doi poli reprezintă aspectul calitativ al procesului de polarizare.

Forme tainice ale atracţiei interumane

În cadrul relațiilor dintre ființele umane, este important să înțelegem că polaritatea poate să apară şi din alte motive decât asimilarea reciprocă a anumitor calități. Le vom enumera pe cele mai importante:

Un aranjament anterior încarnării, ce a survenit în Lumea Astrală

Două sau mai multe suflete îşi propun să învețe anumite lecții împreună în acea existență particulară, care prezintă un mediu foarte propice pentru atingerea ţelului lor. Aspirația lor comună va crea o matrice informațională în Lumea Cauzală, care este o lume superioară Lumii Astrale. În timpul existenței lor în acea încarnare, aceste suflete se vor afla în locuri diferite, vor avea părinți diferiți și desigur anumite lecții particulare care nu țin de aranjamentul cu grupul. Însă va exista mereu o polaritate, un soi de magnetism irezistibil, care îi va atrage să se întâlnească şi să realizeze anumite acțiuni împreună şi, de ce nu, să se iubească între ei, formând relații polar opuse.

Așa se poate explica, bunăoară, existenţa „curentelor“ în artă. Este vorba despre „stoluri” de suflete care se încarnează pentru a perfecționa acea artă. Pictorii renascentişti s-au născut în Italia într-o perioadă destul de precis definită pentru că toţi au avut în comun afinitatea cu acea formă de exprimare artistică. Pentru un pictor modern poate fi chiar imposibil, oricât de priceput este, să picteze o operă de tip renascentist. Situaţia poate fi privită şi invers, de sus în jos. Bunul Dumnezeu, în înţelepciunea Sa, a decis că este momentul ca lumea pământească să se bucure de vibrațiile artei renascentiste. A creat astfel o polaritate (un pol), care va fi activ şi care va acţiona, nevăzut, ca un soi de magnet misterios. Toate ființele care se subscriu acelei lecții sau acelui țel vor fi atrase irezistibil una faţă de cealaltă, iar acest magnetism ocult al cauzalității va crea şi conjuncturile necesare pentru ca oamenii să se poată întâlni şi interacționa între ei în vederea împlinirii acelui țel. Odată țelul atins, se ajunge la o stare de polarizare şi magnetismul va înceta.

Conexiuni din existențele (viețile) anterioare

Relațiile pe care le avem cu celelalte ființe umane creează anumite conexiuni între noi. Aceste conexiuni pot deveni atât de puternice, încât transcend existenţa terestră şi se menţin şi în Lumea Astrală, după moarte. Iubirea intensă, comuniunea frățească, prietenia autentică, toate acestea supravieţuiesc morţii trupului, astfel încât, ajunse în „Lumea de Dincolo”, acele ființe îşi continuă relațiile, fiind tot împreună. La un moment dat ele pot să decidă să se încarneze din nou împreună şi, deşi memoria conştiinţei lor obişnuite se şterge la fiecare încarnare, totuşi polarităţile rămân active şi aceasta va face să ne simțim atrași magnetic de anumite ființe, chiar dacă nu le recunoaştem ca fiind familiare. Au un trup cu caracteristici pe care noi nu le recunoaştem, dar, cu toate acestea, nu ne putem opune atracţiei pe care o exercită asupra noastră.

Mai mult decât atât, chiar dacă anumite suflete nu își propun neapărat să se încarneze împreună cu un țel anume, totuşi dacă ele se întâlnesc în decursul existenţei lor într-un anumit spațiu, ele vor simți ceva cu totul aparte faţă de acele fiinţe cu care au fost familiare cândva.

Aşa se explică uneori anumite simpatii sau antipatii spontane. Deşi se află la prima lor întâlnire, între două ființe umane pot apare stări sufleteşti foarte intense.

Vibrație în sintonie

Există situații în care ne putem simți foarte atraşi de o altă ființă umană, dar care nu se înscrie în niciunul din cazurile de mai sus. Locurile şi timpurile din Creație unde putem învăţa anumite lecţii şi putem asimila anumite calități ce corespund unor Atribute Dumnezeieşti pot fi multiple şi variate. Atributul Dumnezeiesc al Genialității Dumnezeieşti nu se asimilează doar pe o singură planetă, într-o anumită lume, într-un anumit moment. Se poate petrece ca un suflet să îşi dinamizeze genialitatea într-o anumită dimensiune şi pe o anumită direcție, în timp ce altă ființă îşi va dezvolta genialitatea în cu totul alt loc şi timp. Cu toate acestea, atunci când ele se încarnează într-un anumit spațiu comun, ele se vor simți atrase una de cealaltă pe principiul sintoniei sau al rezonanței oculte. Aşa cum înțelepții au o lume comună, tot aşa şi cei geniali au o lume comună. Ei se vor recunoaşte imediat între ei, chiar dacă genialitatea lor se manifestă în domenii şi forme diferite.

Relațiile karma-ice

Legea dumnezeiască ocultă a cauzei și a efectului creează anumite polarităţi cauzale ce sunt uneori implacabile, dacă „beneficiarul“ unui efect karma-ic nu a făcut nimic pentru a compensa acea descărcare karma-ică, fie ea plăcută sau neplăcută. Necesitatea anumitor plăți karma-ice creează o polaritate cauzală care va funcționa întocmai ca un magnet fizic pentru ființa sau ființele care sunt destinate să treacă prin experienţa respectivă. Acesta este un subiect complex, căruia i-am dedicat un capitol de sine stătător (Capitolul 15 – ,,Magnetismul ocult al cauzalităţii”).

O insulă paradiziacă cu plaje umbrite de cocotieri şi bananieri vor atrage prin excelenţă, ca nişte magneți fizici, ființele umane care au meritul karma-ic de a beneficia de un astfel de „tratament” paradiziac. Acest magnetism cauzal se poate manifesta atât ca o atracţie, cât şi ca o respingere. Prin aceasta vrem să spunem că o fiinţă umană care nu merită să aibă acces la acea realitate paradiziacă datorită unor greşeli şi răutăţi pe care le-a comis în trecut, chiar dacă va avea mijloacele necesare (de exemplu, o situaţie materială bună şi timp liber suficient) şi chiar dacă îşi doreşte să meargă într-un asemenea loc paradiziac, nu va reuşi sub nicio formă să îşi îndeplinească dorinţa. Acest principiu este valabil şi pentru karma de suferinţă.

Atracția magnetică datorată charismei sau faimei

Acest tip de atracție se manifestă față de anumite ființe umane care fie au o aură foarte mare, fie sunt faimoase (deşi nu sunt înzestrate cu o aură mare).

Fiinţele umane care dispun de o aură energetică mare sau foarte mare atrag, în mod spontan, mulţimi de oameni în jurul lor şi pot ajunge mari conducători. Există însă o corespondență strânsă între predominanţa energiilor prezente în aura lor şi mulţimea care se simte atrasă de ele. Un conducător de oşti va atrage în jurul său războinici, un mare învăţat va atrage în jurul său ființe dornice de cunoaştere, iar un ghid spiritual autentic va atrage în jurul său ființe umane caracterizate de o aspirație spirituală intensă. Această atracţie este irezistibilă, chiar dacă nu este conştientizată. Chiar dacă „sursa” şi „vasul” se află la mii de kilometri depărtare, aceasta nu va împiedica magnetismul să îşi exercite, cu tenacitate, efectul.

În cazul unui căutător spiritual, bunăoară, el va merge de la un ghid spiritual la altul, până ce îl va găsi pe acela care îi poate oferi acel „optim” de flux, care să-i confere convingerea că şi-a găsit sursa ideală. Lipsa stării de „optim” se caracterizează printr-o stare de nelinişte, de nefiresc, de neîmplinire, de nelalocul său. Va avea pornirea de a părăsi locul sau îndrumătorul care nu-i va oferi hrănirea spirituală corespunzătoare. Sigur că există și cazuri (nu puține) în care, deşi „vasul” şi „sursa” s-au întâlnit şi totul poate fi optim, totuşi, datorită acţiunilor nefaste ale unor demoni, „vasul“ să părăsească, temporar, „sursa”, lăsându-se păcălit şi ratându-şi astfel împlinirea țelurilor pentru care s-a născut în această existenţă.

Există şi cazul în care căutătorul nu se ridică la nivelul învăţăturii unui ghid spiritual autentic. Dacă, de exemplu, acel căutător caută o spiritualitate „călduţă“, de tip „hippy”, care se bazează pe cânturi şi dansuri, atunci el nu se va simți deloc bine în compania elevată a unui ghid spiritual tantric autentic, care vehiculează tehnici, energii şi metode mult mai elevate şi puternice decât media, dar în preajma căruia viteza de transformare a elevilor săi este semnificativ mai mare. Un elev slab nu se va simți motivat într-o atare ambianţă şi va căuta ceva care, pentru el, să fie ,,digerabil”, adică adecvat pentru nivelul său slab. Aceasta nu înseamnă nicidecum că nu ar avea ce să învețe de la un ghid spiritual autentic, ci doar că nu este încă pregătit. Întocmai precum un automobil obişnuit de oraş nu prea ar avea ce să caute pe o pistă de Formula 1.

În cazul atracției faţă de celebrități, se formează o polaritate de atracție cu un soi de energie psihică gregară. Celebritatea în sine încarcă aura acelei „celebrități” cu o energie psihică anume, chiar dacă nu este mereu de bună calitate.

Vestea proastă pentru ființele umane care se lasă fascinate de celebrități este aceea că polaritatea astfel creată va genera un proces de flux, adică se va realiza un transfer de „conținut” către ei dinspre obiectul adulației lor. Acest transfer este adeseori inconştient şi, ceea ce este mai grav, neselectiv. Un star de cinema poate arăta sublim pe ecran, dar în viața sa privată să fie un alcoolic dezechilibrat, ceea ce nu îl face deloc să fie un exemplu adecvat pentru nimeni.

Există exemple de ființe umane chiar malefice, dar charismatice, care atrag mulţi oameni în jurul lor. Se spune despre ele că au o „personalitate magnetică”. Dar faptul că au o aură energetică mare nu înseamnă neapărat că au şi o inimă bună sau intenții benefice. Exemplele abundă în istoria umanității. Nu este cazul să le amintim aici. Adeseori au atras în jurul lor milioane de ființe umane, pe care apoi le-au azvârlit în războaie sângeroase şi absurde. Iată că, în ceea ce priveşte atracțiile interumane, nu tot ceea ce este magnetic este totodată benefic.

În concluzie, magnetismul uman există şi poate fi chiar irezistibil. Nicio atracţie pe care o simțim nu este întâmplătoare, ci ea provine dintr-o necesitate. Fie că este vorba despre o nevoie, o lipsă, fie de o datorie karma-ică, fie de o sintonie, atracția ne cheamă să echilibrăm un „ceva” anume din fiinţa noastră. Sigur că arta atracţiei este să putem discerne căror atracţii să le dăm curs şi de care este mai bine să ne ferim! Şi, în orice caz, să învăţăm o lecție din fiecare experienţă.

Extras din lucrarea Magnetismul și Magneții. Secretele dezvăluite ale acestora și utilizările lor multiple, eminamente binefăcătoare, volumul 1, publicată la editura Lux Sublima, tipărită de Ganesha Publishing House

Citiți și:
Misterele dezvăluite ale simpatiei, patemiei şi empatiei
Secretul dezvăluit al diferenţelor evidente ce declanşează în fiinţă stări de simpatie, de admiraţie, de prietenie, de atracţie erotică şi de iubire (I)
Personificarea adecvată a energiilor subtile în tradiția tantrică (I)

yogaesoteric
16 noiembrie 2023