Secta satanică a Francmasoneriei caută să păstreze secretul asupra scopurilor sinistre care o animă, pozând într-o societate discretă, de binefacere. Elementele prezente în ritualurile de inițiere, cumplitele jurăminte masonice de păstrare a secretului și simbolurile la care recurge arată însă fără niciun dubiu, pentru cei lucizi, ce fel de forțe apelează și vehiculează Francmasoneria.
Ritualuri de inițiere sinistre
Cei care devin francmasoni sunt forţaţi să recunoască faptul că înainte erau în întuneric şi că lumina se află în interiorul Francmasoneriei. Aceştia ajung să se considere iluminaţi, la fel cum şi membrii frăţiei satanice Illuminati susţin că sunt la rândul lor. Cercetând mai mult semnificaţia „iluminării” (şi a calităţii de „iluminat”) se observă că acest concept reprezintă unul dintre cele mai vag înţelese concepte şi greşit (său voit greşit) promovate. Însuşirile spirituale ale fiinţei se construiesc în planul fizic şi se confirmă în planul metafizic. Cei care susţin că sunt iluminaţi (că s-au iluminat în timpul vieţii lor pe acest Pământ) sunt cel mai adesea impostori, sau, uneori, doar nişte oameni auto-iluzionați de anumite abilităţi pe care le au sau pretind că le au, blocaţi în ele şi în incapacitatea de a depăşi ataşamentul de această condiţie.
În multe variante ale ceremoniilor de iniţiere în Masonerie candidatul este pus să stea legat la ochi, cu pieptul dezgolit, având o spadă îndreptată spre inimă, atestând în felul acesta că este dispus să i se anuleze umanitatea, prin toate demersurile care vor urma şi cu toate consecinţele care decurg de aici. DETURNAREA INIMII – ca simbol al dragostei – de la scopul şi sensul ei armonic şi universal este învăţătura centrală şi opera nucleu a întregii lucrări masonice. În capela castelului construit la Câmpina de masonul Bogdan Petriceicu Haşdeu în scopul contactării spiritului defunctei sale fiice, Iulia Haşdeu, este aşezată o statuie în mărime naturală a lui Iisus Christos având inima legată cu lanţuri şi îngrădită cu nişte piroane asemănătoare unor prisme bazaltice cu multe muchii ascuţite.
În cadrul aceloraşi iniţieri masonice candidatul poartă un laţ în jurul gâtului. Fraţii declară că de acum înainte îl ţin pe noul frate în loc cu ajutorul unui laț ferm. Lațul este, de asemenea, simbolizat de frânghia pe care Cavalerii Templieri o purtau la pelerina lor pentru a o fixa de gât. Prin analogie, cravata modernă este un obiect vestimentar masonic menit să perturbe curgerea energiei prin centrul energetic al gâtului, fapt care afectează înţelegerea sensurilor profunde ale acţiunilor omului, precum şi exercitarea liberului arbitru, predispunând fiinţa către formalizare şi ritualizare.
Sub ameninţarea că va fi omorât într-un ceremonial oribil, noul iniţiat este pus să jure că va sluji Ordinul şi va păstra secretele. Întrunirile şi jurămintele de acest gen aduc în joc energii demonice puternice. În cazul în care dezvăluie planurile organizaţiei, candidaţii îşi dau acordul să li se taie gâtul, să li se scoată ochii, să li se găurească pieptul, să li se smulgă inima, să le fie aruncate măruntaiele în mare, trupul ars şi cenuşa împrăştiată pentru ca nimic din cel considerat trădător să nu mai rămână printre masoni.
Sunt multe materiale care documentează umilinţele şi abuzurile la care sunt supuşi membrii în ritualurile de iniţiere de la diferite grade. Astfel de lucruri se petrec uneori chiar şi după ce membrul a fost inițiat, pentru a-l face să-şi însuşească poziţia şi condiţia dincolo de orice rezistențe. Cum în Masonerie totul înseamnă CONTROL, probabilitatea este foarte mare ca umilinţele şi abuzurile să fie înregistrate pentru a fi utilizate în cazul în care s-ar dovedi necesar (util scopurilor).
Cele mai relevante şi mai des întâlnite simboluri masonice sunt următoarele:
– Sicriul, scheletul şi craniul au ca semnificaţie venerarea morţii de către mason. Cel mai periculos aspect al venerării morţii este pierderea respectului pentru viaţă. Calitatea umană de baza care întreţine viaţa, o expansionează şi o face să înflorească; adică empatizarea cu celelalte fiinţe este suprimată. Străduinţele spirituale care urmăresc înţelegerea sensului vieţii, trezirea şi manifestarea compasiunii, căutarea frumuseţii, sesizarea naturii efemere a lucrurilor de care ajungem să ne înconjurăm, devin lipsite de înţeles în noua doctrină masonică a cultului morţii.
– Compasul îi furnizează masonului un cadru în relaţia sa cu restul umanităţii. Acest instrument defineşte limitele răului în relaţia cu binele. Descoperim astfel, chiar în simbolistica utilizată de acest ordin întunecat, faptul că răul nu este în afara oricărui control, ci mai degrabă este folosit ca instrument atent reglementat de către ierarhii superioare ale ordinii universale pentru a trezi în omul care se confruntă cu el exact ceea ce acesta consimte să manifeste: lumina sau întunericul.
– Echerul reprezintă sistemul valoric al francmasonului, normele interne după care membrii cultului morţii îşi conduc şi își dozează acţiunile.
– Firul cu plumb este un indicator al voinţei, preciziei şi determinării în împlinirea lucrărilor masonice. Înseamnă stabilitate.
– Nivela simbolizează egalitatea de principiu a celor din Ordin.
– Dalta şi ciocanul sunt simbolurile puterii masonice care distruge lumea veche sculptând-o pe cea nouă.
– Litera G vine oficial de la geometrie. Semnificaţia ei ocultă este aceea de Dumnezeu (God), însă nu este vorba despre Dumnezeul tuturor fiinţelor, ci despre dumnezeul Francmasoneriei, acel demiurg întunecat care împlineşte lucrarea răului. Membrii Masoneriei numesc acest demiurg „Marele Arhitect”. Doar la gradele cele mai înalte i se comunică adeptului că Marele Arhitect se numeşte Jahbulon.
– Podeaua în carouri albe şi negre este prezentă în toate lojile francmasonice; ea semnifică dualitatea întreţesută bine-rău a lumii în care se derulează lucrarea masonică. Din punct de vedere al curgerii energiilor, acest tip de matrice afectează negativ energia umană: ea disturbă, irită, fragmentează şi nelinişteşte fiinţa.
– Obeliscul (sau monolitul vertical pătrat la bază şi îngustat la vârf) este un simbol folosit pentru prima dată în Egiptul antic cu mai multe mii de ani în urmă. În vârful obeliscului era plasată o piramidă acoperită adesea cu aur sau argint. Se spune că faraonii ridicau obeliscuri gigantice în scopul utilizării acestor construcţii geometrice regulate pentru manifestarea unor energii care să inducă populaţiei un soi de transă colectivă. Manipulând prin intermediul acestor mega-structuri energii telurice şi cosmice capabile să deformeze percepţia umană lipsită de profunzime şi concentrare, faraonul devenea o imagine vie a puterii tratate cu veneraţie de către supuşi. Obeliscul masonic îşi are originile în Egiptul antic şi întruchipează energia masculină sau falusul care domină împrejurimile prin prezenţa sa incisivă. Obeliscurile par să fi fost asociate cu sacrificiile umane rituale încă de la început. De exemplu, lângă templul Soarelui din Abusir (atribuit lui Niuserre) a fost găsit un altar cu jgheaburi săpate în piatră pentru colectarea sângelui provenit din măcelărirea victimelor.
La modul general vorbind, simbolurile pot fi relee pentru forţe benefice sau pentru forțe malefice. De aceea este periculos şi nerecomandat să porţi simboluri cărora nu le cunoşti atât originea cât şi modul în care acestea te influenţează fizic şi psihic.
Conspiraţia masonică are ca mijloc primar de comunicare propriul ei cod de semne.
1. Semnul de recunoaştere pentru primul grad este plasarea mâinii peste gât simulând strângerea, urmată de tragerea mâinii de la stânga la dreapta, ca şi cum gâtul ar fi tăiat. Acest semn arată că fratele acceptă să i se taie gâtul dacă divulgă secretele Francmasoneriei în rânduielile căreia tocmai a fost iniţiat.
2. La gradul doi, semnul distinctiv este mâna dreaptă peste inimă, în timp ce mâna stângă este ridicată în aer cu palma deschisă, ca la un jurământ. Asta înseamnă că fratele acceptă să-i fie smulsă inima dacă trădează secretele la care i se dă acces.
3. La gradul 3, degetul mare de la mâna dreaptă este pus pe abdomen în zona buricului. Cine trădează Francmasoneria va muri de cuţit în felul acesta.
Sunt multe alte semne de recunoaştere care urcă progresiv către gradul cel mai înalt, 33, despre care cei de mai jos nu ştiu mare lucru. Un semn distinctiv pentru gradul 33 constă în punerea degetului arătător şi a celui mijlociu al mâinii drepte pe buze, de 3 ori succesiv. Asta arată ca respectiva persoană posedă cele mai importante secrete.
Masonii se mai recunosc între ei şi prin adresarea unor întrebări simple: „Cât este ceasul?” sau „Câţi ani aveţi?”. Un răspuns precum „nouă şi jumătate” sau „55 de ani” arată că respectivul nu este frate. Răspunsul de recunoaştere trebuie să fie ceva de genul: „Nu mai e timp” sau „Sunt foarte bătrân”. Acestea sunt indicii conspirative pentru cei care schimbă mesaje importante prin intermediul unor fraze aparent banale. Poţi arăta de asemenea că eşti frate dacă întrebi: „Şi tu munceşti zi şi noapte?”.
Membrii conspiraţiei masonice internaţionale comunică şi prin mijloacele publice de informare, folosind un cod de semne care pentru neiniţiat poate avea semnificaţii banale sau triviale, însă tocmai această banalitate / trivialitate este cea pe care mizează membrii Ordinului pentru a se informa unii despre alţii fără a se cunoaşte personal şi fără a trezi suspiciuni. Datorită numărului foarte mare de facţiuni şi diviziuni ale organizaţiei conspirative mondiale, este important să se ştie care personalităţi sunt membre de facto, fără a se intermedia legături directe între acestea.
Cele mai utilizate semne de provenienţă masonică purtătoare de mesaje oculte sunt următoarele:
– Un ochi evidenţiat fie cu mâna, fie grafic sau cu ajutorul unui dispozitiv = indică afinitatea persoanei pentru entitatea conspirativă internaţională, al cărei ochi demiurgic atoatevăzător este invocat în felul acesta;
– Un ochi ascuns fie cu mâna, fie prin intermediul unui obstacol = indică faptul că ochiul conspiraţiei lucrează discret prin intermediul persoanei care se reprezintă astfel;
– Mâinile împreunate sub forma unui triunghi sau afişarea grafică a unei piramide încadrând un ochi = adeptul este conectat la structura piramidală a entităţii conspirative mondiale;
– O mână ascunsă sub reverul hainei = persoana reprezintă o unealtă importantă a lojilor francmasonice, sensul profund al acţiunilor sale fiind puternic ocultat;
– Gura legată, bandajată, astupată sau mascată = persoana este sub incidenţa unui legământ de tăcere faţă de Ordin;
– Numărul 666 reprezentat în diferite moduri, fie prin gestică, fie grafic = cifra bestiei, semnificând atât un omagiu cât şi contribuţii aduse în slujba răului;
– Coarnele diavolului = gest cu valoare invocatorie, având ca semnificaţie apelarea componentei demonice a persoanei sau a grupurilor pe care le reprezintă;
– Crucea demonului Baphomet = o reprezentare distorsionată a crucii Christice, folosită pentru a desemna scopuri şi acţiuni cu o pronunţată caracteristică anti-christică;
– Ritualizare satanică în cultul Baphometic-Luciferian = diferite forme de invocare a demonilor şi posedare demonică, acţionând atât asupra celui care înfăptuieşte ritualul, cât şi asupra participanţilor la ritual. Multe spectacole de divertisment mai vechi şi mai noi încorporează o astfel de componenta ritualică.
Sursa: fortasigratie.ro
Citiți și:
Masoneria şi lumea în care trăim
Lista cu numele și funcțiile masonilor care conduc Ritul Scoțian Antic și Acceptat. Legăturile lui Valeriu Zgonea cu aceștia
Cutremur de proporții. Masoneria CONDUCE din umbră România. Dovezi edificatoare despre Năstase, Băsescu și Ponta
yogaesoteric
11 mai 2018