Merită Europa să fie lăsată să se autodistrugă? Cine pierde şi cine câştigă din acest proces

Cine şi cum poate opri Europa de la autodistrugere? Mai există vreo şansă?

În ultimii ani, Europa nu mai are un sistem al priorităţilor, care să îi ghideze pe europeni, nici în politică, nici în economie, nici în viaţa socială, nici în relaţiile externe cu alte ţări de pe alte continente şi în general pare o navă veche şi în derivă, căutând cu disperare direcţia dorită, folosind o busolă politică învechită şi defectă.

Dar, totuşi, ce a rămas bun din această Europă din acest bătrân continent, legat de valori şi respect?

Ţările nordice europene tratează teroriştii ca pe nişte victime, nişte oameni amărâţi care au nevoie de ajutor, care aduc o „tematică” ce bagă bani în buzunarul clasei politice europene. Dar aceiași politicieni europeni nu ne spun nimic despre drepturile oamenilor săraci din ţările lor, despre amărâţii din aceste ţări care sunt traumatizaţi după ce au votat aceşti politicieni.

În această perioadă, peste 30.000 de luptători ai ISIS din peste 100 de ţări diferite, care au luptat în Siria, Irak şi Libia s-au împrăştiat de-a lungul şi de-a latul Europei.

Dar, politicienii europeni dorm liniştiţi, mai ales ştiind că bugetele pentru securitate pot fi mărite oricât, iar ele pot la rândul lor să le asigure securitatea lor şi nu a populaţiei din ţările pe care le conduc, aceşti politicieni fiind mai mult decât mulţumiţi cu prezenţa ISIS pe continent pentru a-şi finanţa „trupele lor de menţinere a păcii sociale”, ştiut fiind că politicile lor economice sunt falimentare. Să vedem cum este prezentată situaţia de către Radio Sweden.

Radio Sweden, arată că „în jur de 140 de luptători ISIS au venit în Suedia din Irak şi Siria”, urmând ca „oficialităţile să încurajeze în continuare venirea celor care renunţă la a mai lupta pentru ISIS, acordându-le susţinere acestor dezertori” de care nici măcar nu se ştie dacă sunt sau nu dezertori.

În această situaţie (şi având această concepţie) se află municipalităţile din Lund, Malmo, Borlange şi Orebro, din Suedia, după cum arată tot Radio Sweden.

Municipalitatea din Lund a ajuns la concluzia că aceşti dezertori violenţi şi pregătiţi să omoare cu sânge rece, cărora li s-a predat lecţia duşmăniei faţă de alte culturi şi popoare, ar trebui trataţi ca infractori mărunţi, care ar trebui integraţi în realitatea suedeză actuală, „trebuiesc ajutaţi cu loc de cazare, angajări şi integrarea în viaţa socială”.

Citim şi ne minunăm, întrebându-ne dacă Europa mai poate fi refăcută, cel puţin ca mentalitate, dacă Europa mai merită să fie salvată sau trebuie lăsată să treacă prin punctul zero, pentru a porni într-o direcţie favorabilă. Ne întrebăm dacă aceşti politicieni, care iau aceste decizii, au avut copii sau vreun membru al familiilor lor în zonele de război, luptând pentru dreptate, creștinătate şi o viaţă decentă şi modernă, în fața barbarismului islamic…

După cum se exprimă coordonatorul împotriva violenţei extremiste din Suedia, Christoffer Carlsson, „Este strict necesar să integrăm aceşti dezertori ai ISIS pe piaţa locurilor de muncă de la noi, vor trebui să primească permis de conducere auto, cărţi de credit şi posibilitatea de a împrumuta bani de la bănci şi un adăpost…”.

În continuare, în naivitatea lui, el spune că „atunci când oamenii părăsesc un loc, ei vor să trăiască pentru ceva, pentru un ideal, dar ei nu au resursele necesare pentru a o face, iar noi trebuie să îi sprijinim… Dacă ei nu vor primii ajutorul nostru, va exista un risc crescut ca ei să îmbrăţişeze un nivel mai ridicat de extremism, în loc să îl rejecteze…”.

Aceşti suedezi glumeţi şi politicienii nordici în general, nu înţeleg faptul că, pentru aceşti aşa-zişi dezertori, religia este Constituţie şi ei respectă cu sfinţenie o Constituţie care nu poate fi modificată decât dacă este modificată religia, în sens modern, umanist, tolerant şi în respect şi dragoste pentru oameni. Pot ei face aşa ceva, pot aceşti terorişti să renunțe la religie şi dogmele încastrate în mintea lor? Este imposibil, cu siguranţă.

Este uluitor cum nordicii văd problema acestor aşa-zişi dezertori, care de fapt sunt nişte învinşi în lupta lor nebunească împotriva civilizaţiei, este uimitor cum politicienii nordici îi asimilează pe aceşti „foşti” terorişti cu infractorii care sunt primiţi în programe de reabilitare socială şi economică.

Este uluitor cum aceiași politicieni nordici restricţionează accesul românilor, bulgarilor, iugoslavilor şi altor est europeni la piaţa muncii din aceste ţări nordice, cum le limitează acestor europeni drepturile de a primi credite pentru a trăi o viaţă mai bună şi a-şi pune în evidenţă calităţile profesionale, iar pe de altă parte, oferă toată credibilitatea şi toleranța acestor oameni care nu se ştie câţi oameni nevinovaţi au omorât, în nebunia lor şi fiind spălaţi pe creier de o clică de fanatici islamişti.

În nebunia lor, aceiași politicieni nordici văd aspecte cum ar fi arderea de vii şi omorârea în chinuri a creştinilor şi populaţiei yazide (creştini din Irak), ca fiind o „alegere greşită” a acestor fanatici criminali.

În pofida acestei inconştiențe politice şi a alegerilor făcute de politicienii nordici legat de aceşti terorişti şi perspectivele lor, vedem în fotografiile din presa suedeză tineri ISIS în automobile, defilând prin oraşele suedeze cu steagul ISIS, râzând triumfători şi cu echipament militar specific teroriştilor islamişti.

Societăţile nordice este foarte clar că se distrug singure, se distruge singura enclavă politică de stânga care ar fi putut şi chiar a arătat Europei că umanismul, lipsa miliardarilor, toleranţa şi respectul unei mişcări de stânga bine gândite pot fi parte a succesului de viitor al umanităţii. Au ratat sau cineva a făcut ca acest tip de umanism şi ideologie de stânga nordică să fie puse sub auspicii de natură să denigreze socialismul şi un mediu de respect? Elitele capitaliste au câştigat duelul cu Europa, au îngenuncheat-o cu acceptul continentului şi naivitatea populaţiei, ignoranţa ei în faţa unui pericol iminent.

Europenii nu mai pot şi nu mai au cum să emită pretenţii nici pentru ei şi nici pentru copiii lor şi generaţiile care vor veni, al căror viitor l-au jucat la ruleta „toleranţei prosteşti” în faţa unor oameni care trebuiau să îşi rezolve în primul rând ei înșişi problema, dacă erau sau sunt cinstiţi, unor oameni care ar fi trebuit să se înroleze în lupta împotriva ISIS pentru a-şi arăta ataşamentul faţă de civilizaţia modernă şi debarasarea de o gruparea teroristă criminală… Nu au făcut-o, dar politicienii nordici au găsit de cuviință că toleranţa şi înţelegerea faţă de ei este mai mult decât necesară, dar nu este necesară faţă de oamenii lor, nordicii care trăiesc mai mult decât modest şi nu ştiu ce le va aduce ziua de mâine, muncind pe rupte şi sacrificându-şi vieţile pentru o societate mai bună… dar circul politic nu îi lasă să o facă.

În Danemarca, alţi politicieni care par să aibă probleme mentale găsesc ca strict necesară integrarea în societatea lor a teroriştilor ISIS, aşa cum spunea în martie 2016, un lider socialist democrat.

„Unii pot prezenta un grad de pericol, dar cei mai mulţi trebuiesc ajutaţi şi ei au nevoie de un sprijin moral şi psihic…”, mai spunea acest lider, Trine Bramsen. Dacă este așa, de ce nu îi primesc în ţările arabe care doresc pacea, acolo unde trebuie să se facă diferenţa între mentalitatea de pace şi respect pe de-o parte şi ură şi duşmănia religioasă pe de altă parte…

Danemarca este ţara europeană cu cei mai mulţi terorişti ISIS pocăiţi şi reîntorşi după teatrele de luptă din Orientul Mijlociu, după cum arată un raport eliberat în august 2016, al International Center for Counter Terrorism din Haga. Raportul arată că peste 50% dintre teroriştii care au părăsit Danemarca pentru a lupta alături de ISIS în Siria s-au întors în Danemarca. Marea Britanie se situează pe locul al doilea cu 48%, după care vine Germania cu 33%, Suedia cu 29%, Franţa cu 27% şi Austria cu 26%.

Ar fi interesant de văzut dacă ţările arabe din zona Orientului Mijlociu ar aduce un omagiu creştinilor omorâţi de aceşti fanatici, cu sutele de mii, şi ar recompensa familiile acestor creştini. Ar fi la fel de interesant dacă aceste ţări arabe din zona Golfului ar primi, cu toate avantajele reciproce, creştinii care au luptat împotriva ISIS să locuiască mai mult decât decent în aceste ţări din Orientul Mijlociu, mulţumindu-le că au învins acest flagel generat tot de Vest.

Chiar după ce luptători ISIS au fost arestaţi pe teritoriul danez pentru infracţiuni penale, politicienii danezi au continuat sarabanda toleranţei prosteşti, spunând că „aceşti foşti terorişti nu sunt toţi la fel… şi trebuiesc trataţi cu toleranţă de societate…”. Tot ce spun aceşti politicieni nordici pare să vină de la oameni cu probleme mentale de proporţii.

Ca ridicolul situației să fie maxim în ţările europene nordice, parte a UE cele mai multe dintre ele, Danemarca a decis interdicţia călătoriilor în… Siria. Dar ce mai contează acest lucru, atâta timp cât teroriştii sunt deja în Danemarca şi sunt integraţi în societate pentru a putea penetra şi a-şi informa fraţii de arme islamişti şi a comanda atacuri teroriste în Europa?

Mai poate fi Europa salvată, din moment ce liderii politici ai continentului manifestă această atitudine total distructivă faţă de nişte teroriști fanatici?

Ceea ce este foarte clar, este faptul că politicienii aleşi democratic şi votaţi de populaţii naive europene au câştigat şi se vor umple de bani de pe urma poziţiei lor faţă de aceşti terorişti. Elitele au câştigat şi ele, pentru că au distrus ţesătura unor societăţi nordice care erau mereu un exemplu politic şi economic, un exemplu însă de stânga, care ar fi încurcat mecanismele de subjugare capitaliste ale acestei elite mondiale.

Ce a rămas? Jugul şi distrugerea treptată a societăţilor europene, îngenuncherea lor în faţa unor inconştienţi şi infractori financiari internaţionali de tip Soros, care îşi freacă mâinile locuind în paradisurile tropicale şi punându-şi la adăpost politicienii europeni care le fac jocul, prin intermediul aşa-ziselor cheltuieli împotriva terorismului…

A triumfat un sistem care a adus falimentul şi moartea în rândul a milioane de familii europene şi de pe întregul mapamond, a triumfat sistemul capitalist bolnav. Deocamdată.

Pentru cât timp? Până când vom înţelege că răul nostru vine de la sistem şi cei ce îl promovează, până când ne vom informa şi vom renunţa la ignoranţă, până când vom vedea că suntem mai săraci chiar decât ne închipuiam, până când ne vom vedea copiii islamizaţi şi radicalizaţi şi gata să ne ia gâtul pentru că i-am crescut în religia creştină…

Mai merită Europa salvată sau poate deja să fie considerată un continent islamic, un continent cu o identitate pierdută la comanda politicienilor proprii?

Mai este nevoie să intervină America în acest proces distructiv care avantajează SUA? Nu au de ce să mai intervină, nu ar fi eficient să cheltuie, atâta timp cât puterea autodistructivă a Europei este la cote inimaginabile…

Citiți și:

Distrugerea rapidă a Europei prin migraţia ce a fost dictată de globalişti 

Cazul suedez – modus operandi pentru implozia Europei întregi? 

SUA se află la originea problemei imigranţilor din Europa 

 

yogaesoteric

30 ianuarie 2017