Mihai Eminescu: «Politica străină împreună cu străinii ce ne guvernează tind la substituirea elementului român prin niște scursori»
Se spune că Mihai Eminescu ar fi plecat dintre noi la 15 iunie 1889. Au trecut 127 de ani de atunci, iar marele poet național e mai prezent și mai aproape de noi decât mulți dintre cei cu care suntem contemporani.
„Ȋntâmplarea m-a făcut ca din copilărie încă să cunosc poporul român din apele Nistrului începând în cruciș și până în Tisa și Dunăre și am observat că modul de a fi, caracterul poporului este altul, absolut altul decât acela al populațiilor din orașe, din care se recrutează guvernele, gazetarii, deputații ș.a.m.d.” (Mihai Eminescu, Scrieri politice, vol. II, pag. 443)
„Ȋn sferele noastre așa-zis culte s-a lățit obiceiul de a nu gândi nimic din proprie inițiativă.” (vol. I, pag. 516)
„Nu cultura îl face pe om cinstit, și se află în cel din urmă țăran de munte mai multă noblețe de inimă, mai mult caracter, mai mult simț de dreptate decât în Flevii și Caradalele lustruite și aristocratizate.” (vol. II, pag. 270)
„Nu în cultura excesivă a minției consistă misiunea școlilor – excepție făcând cele înalte – ci în creșterea caracterului.” (vol. II, pag. 228)
„Când vorbim de poporul român, știm foarte bine de cine vorbim. Nu de amestecături, nu de oameni veniți de ieri, de alaltăieri în una din provinciile Daciei lui Traian, ci de acel element etnic ieșit în încrucișarea Romanilor cu Dacii, de rasă română. Aceasta a fost în trecutul țărilor noastre rasa plastică, rasa formatoare de stat, cea orânduitoare, cea istorică, aceasta trebuie să-i rămână de acum înainte. Cum că deosebirea între adâncimea rasei istorice și superficialitatea celei superpuse e mare o știe oricine. Ȋn inima unui popă din Ardeal e mai mult sentiment național românesc decât într-o sută de mii de Caradale și craniul unui singur român încape de cinci ori pe atâția creieri pe cât s-ar constata cu cumpăna în titvele mutrelor de paiață ale patrioților.” (vol.II, pag. 312)
„Poate e singura chestiune, în care am scris cu atâta patimă de care e capabilă inima noastră, cu toată durerea și cu toată mila, pe care ne-o inspiră tocmai țăranul, acest unic și adevărat popor românesc. El, căruia nu-i dăm nimic, în schimb păstrează prin limbă și datini unitatea noastră națională; el e păstrătorul caracterului nostru în lumea aceasta franțuzită și nemțită, el e singurul care de zece veacuri n-a disperat de soarta noastră în orient. Așa chilos și greoi cum este, e o parte din rezistența în el, pe care nimeni n-o poate sfărâma, nimeni îndupleca… pretutindeni același, pretutindeni întruchiparea tinereții eterne, pretutindeni simțindu-se și fiind superior celor ce-l înconjoară.” (vol. II, pag. 422-423)
„Prin urmare elementul istoric din România ar trebui să predomine în aceste momente în care istoria întreagă a României e primejduită, și crează-se că cel din urmă răzeș din vremea lui Ștefan Vodă sau a măriților Basarabi are mai mult simț istoric și mai multă iubire de Țară decât veniturile, care decid astăzi asupra țării românești.” (vol. I, pag. 170)
„Greutatea ce apasă pe țăranul nostru în momentul de față din cauza costisitoarei organizațiuni liberale îl face accesibil la cea mai neumană exploatare din partea capitalului. Terenul e pregătit pentru exproprierea nației românești din chiar țara, din chiar pământul strămoșesc.” (vol. I, pag. 503)
„Și care e scopul cu care se nimicește moralmente și fizic poporul nostru, căci statistica ne dă dreptate: se nimicește. Dacă în fruntea guvernului ar fi o comisie străină, am ști scopul: substituirea. Există străini care nu fac niciun mister din aceasta: alt popor pe aceeași expresie geografică e parola multora dintre ei… Politica străină împreună cu străinii ce ne guvernează tind la substituirea elementului român prin scursori din toate unghiurile lumii.” (vol.II, pag. 510)
„Libertate, egalitate, fraternitate! Ce e mai frumos în lume decât ca tot ce se scurge în România, ca într-o mlaștină, să fie liber ca noi, egal ca noi? Și pe când această plebe se înmulțește pe zi ce merge, neamul nobil și drept care cutremura odinioară pământul la un semn al lui Mircea Basarab, sărăcește, scade mereu.” (vol.II, pag. 164)
„Depinde de oameni de a spera totul de la schimbările politice, demoralizându-i sistematic, făcându-i lingușitori și calomniatori, încât liberalismul în România în loc de a avea rezultat oțelirea caracterelor, a avut din contră pe acela de a bizantiniza și a veșteji oameni ce erau încă neatinși de acel rău.” (vol. I, pag. 549)
„Politică proprie nu numai că nu s-a făcut vreodată, dar cei mai mulți oameni par a avea o înăscută incapacitate de a înțelege importanța cuvântului. Nu este și n-a fost nicicând politică frământarea bizantină de a parveni, intrigile personale de harem și seraiu și goana după aur a o mână de străini deghizați constituiți în societăți de exploatare… Oare politică să fie a se servi de oameni corupți a căror viață privată și publică e un adevărat scandal și a face din ei sâmburul partidului său?” (vol. II, pag. 509)
„Față c-o asemenea priveliște, în care virtuțile se consideră de unii ca o nerozie, se taxează de alții ca o crimă, în care inteligența și știința sunt privite ca lucruri de prisos, sunt expuse invidiei nulităților și batjocurii caracterelor ușoare, în care cumințenie se numește arta de a parveni sau de a trăi fără compensație din munca altora, spiritul cel mai onest ajunge în momentul fatal de cumpănă în care înclină a crede că în asemenea vreme și-n așa generație însușirile rele ale oamenilor sunt titlu de recomandație.” (vol. II, pag. 178)
„Nu acel om politic va fi însemnat, care va învăța și combina sisteme nouă, ci acel care va rezuma și va pune în serviciul unei mari idei organice înclinările, trebuințele și aspirațiunile preexistente ale poporului său.” (vol. II, pag. 438)
Citiți și:
Marele patriot Mihai Eminescu, un martir ucis la o comandă ce a fost dată de francmasoni
Ambasadorul Braziliei i-a mulțumit postum lui Eminescu pentru… creșterea economică spectaculoasă a țării sale!!!
yogaesoteric
30 iulie 2016