Miliardarii săraci ai Europei. Hiperinflația germană din 1923. Momentul în care a circulat bancnota de 1.000 de miliarde de mărci…
A existat un moment în care germanii de condiție umilă au purtat miliarde de mărci în buzunare, dar nu puteau cumpăra mai nimic cu acestea. O pâine costa 200 de milioane de mărci. Pensia pe o săptămână nu le permitea să-și cumpere nici măcar o ceașcă de cafea. Banii se devalorizau de la un minut la altul și nimeni nu reușea să oprească acest fenomen. Se petrecea în anul 1923, după Primul Război Mondial, într-o Germanie extrem de șifonată din cauza conflictului global în care antrenase întreaga lume. Totul a pornit după ce aliații au pretins despăgubiri exorbitante din partea unei economii germane deja schilodite.
Tratatul de la Versailles a impus Germaniei o amendă enormă de 132 miliarde de mărci (sau 31,4 miliarde de dolari) ca reparații morale și materiale. Pentru a-și achita datoriile, nemții au început să tipărească bani pe care i-au folosit pentru a cumpăra valută străină, care a fost apoi folosită pentru a plăti despăgubiri. În curând pe piața internă au existat foarte mulți bani și prea puține bunuri, mărfuri, fapt ce a făcut ca inflația să scape de sub control.
La început, inflația a urcat lent, de la 4,2 mărci pe dolar înainte de război, până la 48 de mărci pe dolar atunci când tratatul a fost semnat. Apoi și mai mult. În prima jumătate a anului 1922, raportul de schimb era de 320 de mărci pe dolar. Până la sfârșitul anului aceasta a urcat la 7.400 de mărci pe dolarul american. În cele din urmă, marca a atins o valoare uluitoare, de 4,2 trilioane de mărci la un dolar american.
Angajații nemți veneau la muncă cu valize în ziua de salariu pentru a-și ridica banii cuveniți, valize cu bani din care își puteau cumpăra doar strictul necesar. Bancnote cu valoare mai mare și mai ridicată au început să apară la fiecare câteva săptămâni. În acele timpuri a circulat pe piață inclusiv bancnota de 1.000 de miliarde de mărci.
În final, oamenii au oprit tranzacția în numerar și au început să facă trocuri. Mulți medici au insistat să fie plătiți în cârnați, ouă, cărbune și alte bunuri. A existat o panică economică și o neîncredere pe scară largă. Oamenii au început să trăiască ca și când nu ar exista mâine. Singurele obiecte de valoare reală au fost activele materiale: diamante, aur, antichități și artă. În curând, țara s-a prăbușit iar infracționalitatea a atins cote alarmante.
Devenise clar că era necesară o schimbare monetară radicală pentru a opri deprecierea permanentă și a reveni la o stare de lucruri mai ordonată. La sfârșitul anului 1923, marca a fost înlocuită cu o nouă monedă – Rentenmark. Valoarea lui Rentenmark a fost fixată la cursul de schimb de 4,2 Rentenmark pentru un dolar american. Ușor, ușor, Germania a revenit la normalitate și a început să se pregătească… de un al Doilea Război Mondial!
Citiți și:
Cum a fost jefuită România de ocupanţii sovietici în anii 1945 – 1958
Dedesubturile trecutului financiar al Statelor Unite
yogaesoteric
15 aprilie 2018