Militarismul german, o amenințare la adresa păcii

Una dintre cele mai iconice expresii artistice ale sentimentului anti-război din Germania este un poster din 1924 al pictoriței și graficienei expresioniste Käthe Kollwitz.

Creată pentru Ziua Tineretului, care a fost organizată de grupări pacifiste cu ocazia celei de-a 10-a aniversări a începutului Primului Război Mondial, litografia înfățișează un tânăr cu mâna ridicată, făcând un salut cu trei degete, sub cuvintele „Nie Wieder Krieg” (Niciodată război).

Un secol mai târziu, Germania este mai departe ca niciodată în istoria sa postbelică de a renunța la conflictele armate.

Negustorul morții

Berlinul anului 2025 alimentează atât războiul anti-rusesc al NATO în Ucraina, cât și holocaustul colonial al Israelului în Palestina, prin sprijin militar masiv.

Conform Raportului privind exporturile de echipamente militare pentru 2024, prezentat pe 27 august de cabinetul federal condus de cancelarul conservator de dreapta Friedrich Merz, guvernul german a aprobat anul trecut exporturi de arme în valoare record de 12,8 miliarde de euro, cea mai mare parte (64%) a exporturilor aprobate fiind destinată Ucrainei.

Aceasta face din Germania deja al doilea cel mai mare furnizor de mașini de ucis pentru mașina de război genocidară a Israelului după SUA și cel mai important „negustor al morții” din Europa.

Creșterea drastică a bugetului său de apărare este un alt simptom al isteriei virulente anti-rusești a Germaniei.

În iunie, guvernul a aprobat un proiect de buget care promite dublarea cheltuielilor militare până la sfârșitul deceniului.

Recrutarea forțată

Visul nerealist al lui Merz de a transforma Bundeswehr, forțele armate ale Germaniei și succesorul Wehrmachtului nazist, în „cea mai puternică armată convențională din Europa” a devenit, de asemenea, o prioritate a guvernului pe calea restabilirii hegemoniei militare germane.

Dar transformarea unei organizații pe care fostul ministru al Apărării Volker Rühe a descris-o în 2018 ca fiind „o armată goală într-o stare dezolantă”, într-o forță gata de luptă care poate înfrunta Rusia, o țară care ocupă în prezent locul al doilea în Global Firepower Index, nu este o sarcină ușoară.

Prin urmare, tot pe 27 august, cabinetul a adoptat un proiect de lege care creează în mod abil condițiile preliminare pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu, deoarece Rusia „rămâne, în viitorul previzibil, cea mai mare amenințare la adresa securității Europei”.

Începând din 2026, toți bărbații în vârstă de 18 ani vor fi obligați să completeze un chestionar cu privire la „disponibilitatea și capacitatea lor de a efectua serviciul militar, precum și la diplomele de studii, alte calificări și interese”.

Începând cu 2027, aceștia vor fi obligați să se supună unui examen medical pentru a se stabili dacă sunt apți pentru serviciul militar.

În plus, legea permite guvernului să activeze „recrutarea obligatorie pentru serviciul militar de bază” chiar și în timp de pace, dar numai cu aprobarea parlamentului.

Consiliul Național de Securitate

Tot pe 27 august, o zi aglomerată în calendarul belicos al cabinetului federal și cu ceva mai mult de o săptămână înainte ca Donald Trump să restabilească numele original al Departamentului Apărării, redenumindu-l „Departamentul de Război”, vasalul transatlantic german al Unchiului Sam a înființat pentru prima dată în istoria sa un Consiliu Național de Securitate în stil american.

Scopul consiliului este „de a forma o punte între departamente pentru a reuni problemele generale, precum și cunoștințele și expertiza din politica de securitate internă, externă, economică și digitală”, explică site-ul web al guvernului.

Prezidat de cancelar, consiliul este format din diverși miniștri ai cabinetului și membri suplimentari ai guvernului care „pot fi consultați în mod ad hoc”.

În teoria securizării, etichetarea unui anumit aspect ca fiind o problemă de securitate legitimează utilizarea unor mijloace extraordinare pentru a face față unei amenințări percepute, cum ar fi declararea stării de urgență, a legii marțiale sau chiar atacarea unei alte țări.

Strategia de a înființa un Consiliu Național de Securitate inutil este modalitatea abilă a Germaniei de a pune bazele organizaționale pentru declanșarea războaielor viitoare și a oricăror acțiuni antidemocratice pe care ar putea fi nevoită să le întreprindă împotriva propriei populații, în interesul protejării „securității naționale”.

Cea mai mare fabrică de arme din lume

Ziua de 27 august a marcat și momentul în care producătoarea de arme Rheinmetall, cu sediul în Düsseldorf, a inaugurat ceea ce directorul său general, în stilul megalomanic tipic german, a anunțat ca fiind „cea mai mare fabrică de muniție din Europa, dacă nu chiar din lume”.

350.000 de obuze de artilerie vor fi produse în serie în fiecare an pentru a satisface pretinsele „nevoi urgente ale forțelor armate din Europa”, se arată în comunicatul de presă al companiei, fără a se menționa însă natura fabricată și, prin urmare, complet fictivă a respectivei urgențe.

La ceremonia de inaugurare a fabricii, ministrul social-democrat al Apărării, Boris Pistorius, aproape că și-a rupt spatele lăudând compania Rheinmetall, ale cărei tunuri și muniții sunt folosite de armata israeliană în genocidul din Gaza, conform campaniei Stop Arming Israel.

„Vrem să aveți succes, pentru că succesul vostru înseamnă securitate pentru țara noastră”, a spus Pistorius, cuvinte care întăresc ceea ce mulți în Germania cred deja: că oficialii guvernamentali aleși nu sunt altceva decât specialiști în relații publice pentru industria națională de armament cu scop lucrativ.

Al Treilea Război Mondial

27 august 2025 marchează o zi neagră în istoria Germaniei din secolul XXI, deja pătată (cu sânge) fără speranță de izbăvire din cauza sprijinului continuu al Berlinului pentru distrugerea totală a Gazei și anihilarea poporului său de către Israel.

Istoricii viitorului, care vor studia motivele pentru care continentul european a fost din nou devastat de război, vor indica această dată ca pe un moment-cheie, o condiție prealabilă.

Posibilitatea unui conflict armat la scară regională sau chiar globală nu este una îndepărtată, cel puțin nu în conștiința publicului german.

Potrivit unui nou sondaj, 41% dintre germani se tem că va izbucni al Treilea Război Mondial.

Să sperăm că temerile lor nu se vor adeveri. Fie ca inimile mai pure și conștiințele mai lucide decât cele din cadrul complexului militar-industrial nemernic al Germaniei să prevaleze și să oprească această amenințare la adresa păcii regionale și mondiale, care este militarismul german neîngrădit.

Autor: Timo al-Farooq

Citiți și:
Tucker Carlson: Putin ridică Rusia, Germania se duce la fund
Războinicii inocenți
Ursula – discurs de război: UE este necesar să se înarmeze și să dea bani cât mai mulți Ucrainei

 

yogaesoteric
3 octombrie 2025