Ministrul de Interne polonez: migrația în masă duce la conflicte sociale, rasiale și religioase tragice

 

Ministrul polonez de Interne, Mariusz Kamiński, i-a asigurat pe cetățenii polonezi că guvernul Legea și Justiția (PiS) se va opune relocării imigranților ilegali în Polonia și că această poziţie este fermă și „nenegociabilă”.

„Guvernul polonez nu va accepta relocările obligatorii de imigranți ilegali”, a spus el, potrivit TVP Info.

Kamiński a subliniat că guvernul întreprinde aceste acțiuni nu datorită xenofobiei, ci mai degrabă datorită bunului-simț.

„Guvernul polonez nu a permis și nu va permite să ni se impună niciun fel de experimente sociale sau culturale”, a declarat ministrul.

El s-a referit la situația neplăcută din Europa de Vest în care s-au creat mai multe grupări de persoane neasimilate din punct de vedere cultural, ceea ce a dus la o amenințare sporită a terorismului, la creșterea criminalității în țările occidentale și la opinii intolerante asupra normelor democratice occidentale.

„Acest fapt duce la consecințe tragice; conflicte sociale, rasiale și religioase”, a spus Kamiński cu referire la imigrația în masă prin cote forțate de imigranți.

Polonia nu a experimentat vreun atac terorist major în timpurile moderne, dar a dejucat o serie de operațiuni ISIS în ultimele luni din partea imigranților care încearcă să intre în țară.

Kamiński a mai declarat că el și omologii săi din Grupul Visegrád, care include Ungaria, Republica Cehă și Slovacia, precum și Slovenia, Letonia și Estonia, au trimis Comisiei Europene o scrisoare în care au arătat că se opun relocării imigranților ilegali în țările lor.

Declarația se referea la Noul Pact al UE privind imigrația și azilul, care avea să fie publicat ulterior, la 23 septembrie 2020 şi care vorbeşte de „solidaritate obligatorie”, în locul cotelor obligatorii.

Kamiński a explicat că, în martie 2020, unele țări din sudul UE au trimis o moțiune Comisiei Europene privind introducerea relocărilor rapide și obligatorii a imigranților ilegali pe teritoriul UE. În aprilie, guvernele din Italia, Spania, Germania și Franța au susținut această moțiune.
„În documentul nostru, ne exprimăm o fermă opoziție față de revenirea ideii relocării obligatorii a imigranților ilegali pe teritoriul UE. Ne opunem la asta și afirmăm cu tărie că astfel de instrumente și soluții nu vor fi acceptate de noi ”, a subliniat el.

Alți politicieni PiS, printre care şi parlamentarul Dominik Tarczynski, au subliniat lupta pe care societățile multiculturale o duc ca motiv principal pentru care țara continuă să respingă schemele de relocări a imigranților. Tarczynski a declarat că Polonia nu dorește să experimenteze atacurile teroriste sau creșterea criminalității care au afectat alte țări din Europa de Vest care au preluat milioane de imigranți.

„Dacă vrei să fii refugiat, atunci fugi în prima țară sigură, țara vecină. Apoi, este nevoie să depui cererea, să demonstrezi cine ești. Şi acum avem oameni în Europa”, a spus Tarczynski în timpul unui interviu pentru Al Jazeera, anul trecut. „Polonia nu este un vecin al Siriei. Avem documente sau pașapoarte cu aceeași fotografie și nume diferite. Acesta este doar un fapt semnalat de ministrul nostru de Interne. Așadar, este vorba de siguranță.”

El a mai întrebat de ce țările europene este nevoie să accepte imigranții din Orientul Mijlociu atunci când cele mai bogate țări din regiune refuză să-i ajute.
„Întreaga criză a imigrației este ceva global. Europa nu este responsabilă de ceea ce se petrece în Siria. Polonia nu este responsabilă de ceea ce se petrece în Irak, în Siria, în alte locuri. Nu am avut niciodată colonii. Deci, dacă această problemă este o problemă globală, unde este Arabia Saudită, unde este Qatar, unde sunt celelalte țări arabe, țările arabe bogate care ar fi necesar să ajute?”

Şi alți lideri ai grupului Visegrád au făcut declarații publice împotriva cotelor de imigranți, înaintea publicării noului pact UE, inclusiv premierul ceh Andrej Babiš, care a spus: „Republica Cehă va continua să decidă asupra politicii sale de azil. Am respins sistemul de cote obligatorii înainte și o voi face iar dacă veţi continua să faceți aceasta, indiferent cum o va numi Comisia Europeană. Consider că această problemă este închisă. Pe de altă parte, Europa este necesar să găsească o soluție eficientă împotriva imigrației ilegale și să anihileze bandele care fac contrabandă.”

Noul pact UE privind migrația – solidaritate obligatorie, în loc de cote obligatorii

Comisia Europeană propune modificarea regulilor de azil și migrație, după patru ani de blocaj. Reforma pentru migranţi nu mai prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce un mecanism de „solidaritate obligatorie” între statele blocului comunitar, activat atunci când una dintre țări se va afla sub presiune.

Noul „Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca ţările care nu doresc să preia solicitanţi de azil să participe la repatrierea celor cu cereri de azil respinse sau să participe la construcţia unor tabere de refugiaţi, relatează agențiile internaționale de știri.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că soluția găsită ar duce la un echilibru „just şi rezonabil” între „responsabilitate şi solidaritate” a statelor UE, cu scopul de a le convinge pe ţările care au refuzat cotele obligatorii de refugiaţi.

Este vorba în special de țările membre ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi de Austria. Cancelarul austriac Sebastian Kurz a spus că o repartizare a migranţilor între statele UE „nu funcţionează”.

Mult aşteptata reformă a sistemului european de azil, amânată de mai multe ori, după eșecul cotelor de refugiați decis în 2016 după valul migrator din 2015, are în vedere şi protejarea ONG-urilor care salvează migranţi pe mare și care ajung să fie urmărite penal din acest motiv.

Noul pact revizuieşte principiul din „Regulamentele Dublin” care stabilea că prima ţară din UE în care ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil. Or, revizuirea a fost cerută exact de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.

Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri. Numai că, de astă, dată, ea poate cere Comisiei Europene, în cazul unei presiuni migratorii, activarea „mecanismului de solidaritate obligatorie”.

Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar fi nevoie să fie preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările va fi necesar să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.

Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.

Germania, care deține președinția rotativă a UE, a declarat că își propune să ajungă la un acord cu privire la principii până la sfârșitul anului, în timp ce Comisia dorește ca legislația să fie încheiată până în iunie 2021.

Ministrul german de interne Horst Seehofer a descris planurile drept „o bază bună pentru discuții” cu statele membre. „În prezent nu există o politică europeană de migrație funcțională”, a adăugat el. „Soarta Europei va fi determinată de politica sa de migrație”.

Grecia a avut o reacție pozitivă, purtătorul de cuvânt al guvernului, Stelios Patsos, spunând pe Twitter că propunerea înseamnă un control mai puternic al frontierelor și o diviziune „echitabilă” între responsabilitate și solidaritate.

Frontierele externe ale Uniunii Europene este necesar să rămână „perfect etanşe”, consideră Ungaria, în timp ce Austria avertizează că redistribuirea obligatorie a refugiaţilor în ţările UE nu este cazul să revină „pe uşa din spate”.

Slovenia, care, la fel ca Ungaria, se află la frontiera externă a spaţiului Schengen, a deplâns faptul că în propunerea prezentată a fost inclus „conceptul de solidaritate obligatorie”.
„Nu este bine, pentru că alimentează din nou diviziunile”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului sloven.

Între timp, cercetările Pew au stabilit că populația musulmană din Europa s-ar putea tripla, ajungând până la 76 de milioane în 30 de ani. Ţările din 4V, Polonia, Ungaria, Republica Cehă și Slovacia evită această tendință.

Citiţi şi:

ONG-uri care aduc migranți ȋn UE sunt finanțate de George Soros și de donatori ai lui Hillary Clinton

O rasă de corcituri va popula Europa

Viktor Orban către ONU: «Dacă nu ne puteți ajuta, dați-vă la o parte!»

 

yogaesoteric
11 octombrie 2020