Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși, în premieră, veniturile fiscale ale țării

Priviți graficul de mai jos. El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu salariile din sectorul public și cu costurile de asistență socială (în procent covârșitor pensii de toate felurile) în același interval de timp.

Graficul se bazează pe datele statistice certe ale Comisiei Europene în ultimul sfert de veac, alături de evaluările pe anii 2020 și 2021, potrivit raportărilor estimative ale cheltuielilor și scăderea PIB determinată de criza covid-19 pe cei 2 ani.

Datele au fost agregate și studiate de Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen și fost președinte al Consiliului Fiscal.

Trei observații:

1. Prima: Graficul (comisia Europeană) ia în calcul creşterea pensiilor cu 40% – creștere dorită de PSD, dar modificarea legii făcută de majoritatea PSD a fost declarată neconstituţională de CCR, la sesizarea guvernului.

2. A doua observație: Comisia a luat în calcul și celelalte creșteri ale salariilor personalului bugetar (cei 2000 de lei lunar la profesorii care lucrează în perioada covid, suplimentele pentru medici, tot felul de stimulente de criză pentru personalul din sectorul public etc., etc.).

3. A treia observație: Cifrele arată astfel:
– în 1995 (cu fosta economie comunistă spulberată de lipsa de competitivitate și de piețe, cu mii de fabrici închise și mii de întreprinderi aflate în degringoladă), salariile din sfera publică reprezentau 6,7% din PIB, pensiile reprezentau 9,2% din PIB, iar veniturile fiscale reprezentau 27,8% din PIB;
– în 2020, salariile publice costă 12,45% din PIB, pensiile de toate felurile urcă la 13,42% din PIB, iar veniturile fiscale (admițând că ele chiar vor putea fi plătite de companiile care beneficiază de amânare), se situează la 26,4% din PIB: adică toate veniturile fiscale sunt, în 2020, cheltuite aproape exclusiv pe salariile din sectorul public și pe pensiile de toate felurile.

În 2021, se atinge apogeul istoric: salariile publice (12,2%) și pensiile (15,2%) vor însuma 27,5% din PIB – în timp ce veniturile fiscale sunt estimate a fi 26,7% din PIB.

Marea problemă:

Marea problemă este, de fapt, suma a 2 probleme egal de importante ca suma lor:
a) Politicile prociclice ale României în ultimii 4 ani – împotriva cărora au insistat toți economiștii lucizi – au făcut ca impozitele să scadă în plină creștere economică, cu asentimentul candid al mediului de afaceri.
Or aceasta a făcut ca la vremuri de criză a economiei – cum este criza covid-19 – să nu mai existe spatiu fiscal pentru ajutarea economiei în cădere, fapt care a dus la situația în care România n-a mai putut stimula economia pe cât ar fi avut aceasta nevoie, sau pe cât au făcut-o alte state.
b) Guvernul anului 2021 NU are voie să crească taxele și impozitele: pentru o economie aflată la podea, creșterea fiscalității chiar în momentul în care urmăreşte să se ridice, e moarte curată. Chiar dimpotrivă: în asemenea momente fiscalitatea este nevoie să scadă, dar problema fiscalității României este că nu mai are unde să scadă, pentru că a fost retezată chiar în anii de boom.