SUA a abrogat neutralitatea internetului, ce este un principiu fondator al său. Cum este afectat restul lumii

 

Comisia Federală americană a Comunicaţiilor (FCC) a pus capăt în decembrie 2017, prin vot, garanţiei unui tratament egal al fluxurilor de date ale operatorilor. Acest principiu fondator al Internetului prevede ca toate conţinuturile postate online pe reţele să fie tratate în acelaşi fel, fără discriminare.

Iată că de ceea ce se temeau apărătorii neutralităţii Internetului s-a petrecut în Statele Unite.

Acest principiu fondator al Internetului prevede ca toate conţinuturile postate online pe reţele să fie tratate în acelaşi fel, fără discriminare. El interzice, de exemplu, unui furnizor de acces la Internet (FAI) să transporte fluxuri video provenind de la un serviciu dat mai rapid decât pe cele provenind de la altul. De asemenea, interzice blocarea accesului la anumite site-uri sau la un anumit tip de conţinut.

Concret, sub imperiul neutralităţii Internetului, un FAI american nu avea dreptul să-şi pună consumatorii să plătească mai mult în schimbul unui acces mai rapid la YouTube sau la Netflix, de exemplu.

Accesuri diferenţiate la Internet

Apărătorii neutralităţii Internetului se tem că acest lucru poate să însemne pentru navigatorii pe Internet accesuri diferenţiate atât în privinţa preţului vitezei, cât şi a conţinutului – implicând un risc la adresa libertăţii de exprimare.

Ei argumentează că neutralitatea Internetului permite unor actori mici să crească, beneficiind de un acces egal celui al giganţilor, fără să fie nevoiţi să plătească sume exorbitante pentru a accede la „tuburi” performante.

Unii pretind inclusiv că Google sau Netflix nu ar fi putut să apară fără acest principiu.

Adversarii neutralităţii Internetului, reprezentaţi în general de operatorii telecomunicaţiilor, subliniază, în ceea ce-i priveşte, că infrastructura reţelelor are un preţ, cu atât mai mult cu cât aceasta necesită să fie modernizate în permanenţă, pe măsură ce utilizarea Internetului evoluează iar cererea creşte, mai ales prin video.

În opinia lor, experimentarea unor noi oferte şi punerea utilizatorilor să plătească mai mult pentru servicii de calitate mai mare le-ar permite să-şi asume aceste investiţii şi să inoveze şi mai mult.

Un opozant notoriu faţă de neutralitatea Netului

În 2016, în timpul administraţiei Obama, apărătorii neutralităţii Internetului au sărbătorit o victorie istorică. La finalul unei mari dezbateri pe această temă în Statele Unite, FCC a decis că Internetul american este un „bun public”, la fel ca reţeaua telefonică, şi că furnizorii de acces la Internet ar trebui să fie supuşi aceloraşi reguli, inclusiv neutralitatea reţelei.

Însă, la sosirea sa la Casa Albă, Donald Trump l-a numit la conducerea FCC pe un opozant notoriu al neutralităţii Internetului – Ajit Pai – un fost consilier al operatorului Verizon. El a lansat rapid o ofensivă care a condus, pe 14 decembrie, la sfârşitul acestui principiu în Statele Unite.

Utilizatorii europeni sunt în siguranţă?

Ţinând cont de consecinţele pe care această decizie le-ar putea avea asupra clienţilor furnizorilor de Internet din Statele Unite – de la încetinirea traficului de date până la necesitatea de a plăti suplimentar pentru accesul la anumite platforme online –, organizaţiile care se ocupă de protejarea drepturilor şi libertăţilor în domeniul online se tem că hotărârea luată în SUA ar putea fi adoptată şi de guvernele altor ţări.

Piaţa Uniunii Europene, care are peste 500 de milioane de potenţiali consumatori, este protejată de principiile privind neutralitatea reţelei online aprobate în 2016, obligatorii pentru toţi operatorii naţionali de telecomunicaţii.

După votul din Parlamentul European în 2015, principiul neutralităţii Internetului a început să fie aplicat oficial din 30 aprilie 2016 în statele membre ale Uniunii Europene. Neutralitatea Internetului nu este doar garanţia succesului pe piaţa digitală unică, ci presupune şi că toţi locuitorii celor 28 de state membre pot folosi în acelaşi mod serviciile online.

Wienke Giezeman subliniază că în Uniunea Europeană nu sunt iminente modificările în cazul respectării neutralităţii Internetului şi, din punctul său de vedere, decizia SUA nu va avea repercusiuni asupra UE. „Cred că actuala situaţie va face mai puternică poziţia UE, deoarece în anii următori va deveni mai clar care sunt consecinţele deciziei americane privind neutralitatea Internetului”.

Cu toate acestea, şi în cadrul Uniunii Europene există cazuri de încălcări ale acestor reglementări, în ţări precum Suedia şi Germania, acestea fiind precedente negative. Unul dintre cei mai mari operatori suedezi de telefonie mobilă oferea, spre exemplu, împreună cu abonamentul, acces nelimitat la aplicaţii precum Facebook, Instagram, Spotify, un caz despre care a scris şi cotidianul The New York Times. Tarifarea zero, care constă în oferirea de acces gratuit – fără consum de date mobile – la unele platforme de socializare online, pe de o parte, încalcă neutralitatea Internetului deoarece privilegiază utilizarea doar a unor tipuri de conţinut şi generează un acces online filtrat de intenţiile marilor platforme online; pe de altă parte, departe de a reprezenta o practică generoasă, presupune plăţi făcute de clienţi nu cu bani, ci prin furnizarea de informaţii şi date personale.

Wienke subliniază că aplicarea reglementărilor este în resortul instituţiilor naţionale. Cele mai multe reglementări, precum blocarea accesului ori încetinirea vitezei semnalului, sunt foarte clare şi nu au marje de interpretare. O excepţie este cea privind tarifarea zero, care este o sursă de preocupare.

În ţările europene în care nu se aplică încă reglementările Uniunii Europene, legile privind neutralitatea Internetului derivă din cele valabile pentru comunicaţiile electronice. „În legea privind comunicaţiile electronice din Republica Serbia, printre obiectivele şi principiile de reglementare a comunicaţiilor electronice a fost inclusă posibilitatea ca utilizatorii finali, în timpul folosirii reţelelor publice de comunicaţii şi a serviciilor, să participe şi să distribuie în mod liber informaţiile, utilizând ce aplicaţii şi servicii doresc. Nu a fost menţionată explicit neutralitatea Internetului, dar este clar că acest conţinut este înscris în principiile legii”, subliniază Bojan Perkov, expert la Fundaţia SHARE.

În privinţa modului în care noile reglementări din SUA se aplică în regiunea Balcanilor, Bojan Perkov subliniază că, deocamdată, nu va exista o influenţă directă asupra utilizatorilor de Internet în această zonă, „Dar dacă această politică va fi aplicată în naţiunea în care s-a născut Internetul, aceasta ar putea împinge numeroase alte guverne din lume să lanseze proceduri similare”.

Una dintre chestiunile referitoare la principiile neutralităţii Internetului se referă la destinul dezvoltării companiilor din domeniul tehnologiei informaţionale. Modificarea reglementărilor ar putea influenţa nu doar obiceiurile noastre în utilizarea anumitor servicii, ci şi ar putea împiedica dezvoltarea companiilor inovative în domeniul tehnologiei informaţionale (start-up). Prin diminuarea gradului de neutralitate, concurenţa ar fi afectată mult, deoarece companiile mici nu ar putea intra în competiţie cu firme mari, care au deja un număr mare de utilizatori şi mijloace pentru a plăti viteza mare a traficului de date.

Citiți și:

Despre «Manifestul 5G» care s-ar putea numi și manifestul împotriva neutralității internetului în Europa

DEZVĂLUIRI RECENTE DESPRE cenzură, moralitate şi postmodernism

Minoritatea globalistă a luat cu asalt presa conservatoare. Măsuri fără precedent luate de Google, Facebook sau Youtube

 

yogaesoteric
23 iulie 2018

 

Also available in: Français