Lecţie de deontologie jurnalistică. Oare ce ar putea să însemne A FI CORECT ŞI OBIECTIV?

un articol de Mihai Vasilescu

Culmea jurnalismului: Atât jurnaliştii de la Gardianul cât şi reprezentantul P.R. al PRO TV, d-na Maria Apostol afirmă public că yoghinii acuză mass-media că nu e corectă şi obiectivă „fără a preciza ce înseamnă aceste noţiuni pentru ei”. Luaţi de vă minunaţi. Ca şi cum noi, yoghinii, am vorbi altă limbă decât ei. Ca şi cum „corect şi obiectiv” ar mai putea însemna şi altceva în afară de „corect şi obiectiv”. Precizăm pentru toţi cei interesaţi că pentru yoghini „corect şi obiectiv” înseamnă exact ceea ce înseamnă aceste cuvinte în limba română.

Şi chiar aşa, oare ce să însemne? Am făcut mitinguri şi ne-am spus păsul, dar nu ne-a auzit nimeni. Am publicat pe site-ul yogaestoeric.net nenumărate materiale în care am descris cu lux de amănunte în ce fel denaturează mass-media realitatea în ceea ce ne priveşte. De citit, vedem că ziariştii ne citesc cu mare promptitudine, aşa că numeroasele exemple pe care le-am dat  până acum i-ar fi putut ajuta să înţeleagă de ce NU sunt corecţi şi obiectivi. Şi în continuare, atunci când vine vorba de yoghini foamea de scandal le întunecă judecata şi realitatea devine de nepriceput pentru ei.

Să ne mai mirăm?

Într-o ţară în care cel nevinovat trebuie să îşi dovedească nevinovaţia, în loc să li se ceară celor care îl acuză pe nedrept să aducă dovezi, de ce nu ar fi posibil şi ca presa, a cărei primă grijă ar trebui să fie corectitudinea şi obiectivitatea, să nu aibe habar ce înseamnă chestiile astea insignifiante? Ce să pricepem, fraţilor? Că trebuie să îi învăţăm noi, cititorii, pe jurnalişti cum să îşi facă meseria? Sau că a trecut atât de multă vreme de când nu au mai fost corecţi şi obiectivi încât au şi uitat ce înseamnă aceasta?

Era suficient ca aceşti ziarişti să îşi revadă cursurile de anul 1 din facultate sau să îşi citească codul deontologic ale cărui reguli de bun simţ le încalcă clipă de clipă. S-a ajuns în situaţia absurdă să îi tragem noi de mânecă pe „specialişti” pentru a le reaminti cum trebuie să îşi exercite profesia. O să facem şi asta, căci dacă le-am mai tolera minciunile cu care ne copleşesc zilnic, ne-am face părtaşi la ele.

Totuşi, ce înseamnă sintagma aceasta ciudată?

Aşadar atenţie, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor ziarişti, buchisiţi explicaţiile ce urmează şi eventual luaţi-vă notiţe ca să nu mai spuneţi că nu aţi ştiut. A fi obiectiv şi corect înseamnă a reda FAPTELE  nepărtinitor (adică fără a le exagera nici în sens laudativ, nici în sens denigrator), aşa cum se petrec ele, fără interpretări, fără insinuări tendenţioase, fără injurii, fără calomnii, fără a trunchia informaţiile, fără a le extrage din context, fără a prezenta ipoteze, presupuneri sau fantezii proprii ca fiind REALE, fără a instiga opinia publică împotriva unui grup, fără a  pune recompense pe capul cuiva şi fără a prezenta persoana în cauză ca fiind un mare infractor înainte de finalizarea unui proces. Şi mai implică a prezenta părerile tuturor părţilor implicate şi a acorda dreptul la replică atunci când este cazul.

Vreţi un exemplu concret?

Cel mai recent. Din categoria „Aşa nu…” sau „Bile negre”. În articolul din Gardianul, 11 iunie 2005, Adi Topală scrie că PRO TV a difuzat imagini cu spiralele yoghinilor MISA, dezbrăcaţi complet pe plajă. Sunt TREI greşeli prin care această foarte scurtă propoziţie încalcă flagrant corectitudinea şi obiectivatea:
1. La spirale nimeni nu este dezbrăcat nici măcar parţial, darămite complet.
2. Spiralele nu se ţin la Costineşti pe plajă, ci pe câmp.
3. Singurul post TV care a filmat cu permisiunea yoghinilor imagini cu spirale de la Costineşti a fost TVR1, dar salutăm şi ingeniozitatea postului Antena 1, care a filmat spirala de Hiatus din avion, în vara anului trecut. În imaginile de la ProTv nu se prea desluşea spirala…

În loc de corectitudine, jurnaliştii stăpânesc cu brio „arta” manipulării. Pentru aceasta, este suficient să trântească un titlu sforăitor cu litere de-o şchioapă, care să sugestioneze direct cititorul, mai ales pe acela care nu mai apucă să citească restul articolului, care de multe ori se dovedeşte  a nu avea nici o legătură cu titlul.

Conştiinţa profesională doarme, titlul sforăie!

Că tot am dat acest exemplu recent din Gardianul… Articolul la care am făcut referire are „briliantul” titlul: „Din arestul Poliţiei din Malmö, Gregorian Bivolaru oferă interviuri contra ştiri favorabile MISA. GURU ŞANTAJEAZĂ PRO TV”. Despre ce vorbeam mai sus? Chiar titlul articolului este lipsit de corectitudine şi de obiectivitate. Gregorian Bivolaru a cerut să fie difuzate doar informaţii conforme cu realitatea pentru că altfel nu acceptă să dea un interviu. Gardianul pricepe şi el cu mintea lui de miliţian, vedetă a bancurilor naţionale, că Gregorian Bivolaru ŞANTAJEAZĂ  PRO TV pentru a da ştiri favorabile MISA. O distanţă ca de la cer la pământ. De când au devenit şantaj exercitarea dreptului la propria imagine şi a dreptului de a hotărî dacă dai sau nu un interviu şi de a te asigura că informaţiile difuzate vor fi conforme cu realitatea? Şi de când o ştire cât de cât relaxată despre Gregorian Bivolaru, cu doar câteva expresii tendenţioase, a devenit o ştire favorabilă?

Gregorian Bivolaru nu  numai că cere oamenilor de presă respectarea legii, dar, auzi ce tupeu yoghinesc, să le ceară ziariştilor să nu mintă! Fantastic! Cum să nu minţim domnule Bivolaru? zic miliţienii-gardieni-jurnalişti. Dar ce vreţi să ne bată stăpânii, că nu respectăm Protocoalele? Vreţi să murim de foame şi să nu se mai vândă gazetele cu „informaţii” fierbinţi? Cum adică să fim obiectivi şi să nu vă prezentăm distorsionat cuvintele? Dar ce, aia-i gazetărie?! E plictiseală curată! Cum adică, le cereţi ziariştilor să informeze publicul cu ceva ADEVĂRAT?

Nu-i totuşi aşa o glumă…

Bănuiesc că nu e încă deloc limpede ce înseamnă „lipsă de corectitudine şi obiectivitate”. Pe acest site mai găsiţi şi alte exemple la rubrica Replici interzise. În toate aceste cazuri, în ciuda gravelor insulte şi distorsionări ale adevărului din diferite articole care ne atacau, redacţiile nu au considerat de cuviinţă să ne acorde dreptul la replică. Dacă nici acelea nu sunt de ajuns, avem o colecţie cu mii de exemple. Practic nu există articol sau reportaj pe subiectul MISA care să nu conţină măcar unul.

Şi ca să vă daţi seama cam cât de serioasă e problema acestor pseudo-ziarişti, cităm câteva articole din Codul deontologic al profesiei de jurnalist elaborat de Clubul Român de Presă. Citiţi-le şi, ca exerciţiu de imaginaţie, gândiţi-vă cum ar trebui să arate un articol corect şi obiectiv despre MISA şi Gregorian Bivolaru.

ARTICOLUL 1
Ziaristul are datoria primordială de a relata adevărul, indiferent de consecinţele ce le-ar putea avea asupra sa, obligaţie ce decurge din dreptul constituţional al publicului de a fi corect informat.

ARTICOLUL 2
Ziaristul poate da publicităţii numai informaţiile de a căror veridicitate este sigur, după ce în prealabil le-a verificat, de regulă, din cel puţin două surse credibile.

ARTICOLUL 3
Ziaristul nu are dreptul să prezinte opiniile sale drept fapte. Ştirea de presă trebuie să fie exactă, obiectivă şi să nu conţină păreri personale.

ARTICOLUL 5
Ziaristul va da publicităţii punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate în cazul unor păreri divergente. Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui învinuit să-şi exprime punctul de vedere. Se va avea în vedere respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie, astfel încât nici un individ nu va fi catalogat drept infractor până când o instanţă juridică nu se va pronunţa. Se va evita publicarea comentariilor şi luărilor de poziţie asupra unor cauze aflate pe rol în justiţie. Aceasta nu exclude relatările obiective asupra faptelor în evoluţia lor. Ziaristul nu se substituie instituţiilor şi puterilor publice.

ARTICOLUL 9
Ziaristul care distorsionează intenţionat informaţia, face acuzaţii nefondate, plagiază, foloseşte neautorizat fotografii sau imagini tv şi surse ori calomniază săvărşeşte abateri profesionale de maximă gravitate.

Pentru o urecheală profesionistă de la fostul lor profesor, le recomandăm ziariştilor să citească interviul cu Mihai Coman, decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării

De asemenea vă recomandăm să citiţi Prin Levantul cuvintelor…

Şi cele 25 de articole de la rubrica Replici interzise, pigmentate din plin cu exemple concrete de lipsă de obiectivitate.

12 iunie 2005
yogaesoteric.net