Muzica în locul medicamentelor: meloterapia
de profesor Yoga Gregorian Bivolaru
Faptul că în societatea noastră individul caută să se calmeze aproape în exclusivitate cu ajutorul tranchilizantelor sau al medicamentelor a devenit un lucru obişnuit, cotidian. Omului modern îi lipseşte voinţa necesară depăşirii unei astfel de situaţii penibile. În consecinţă, pentru el, micuţul tub cu pastile constituie soluţia cea mai uşoară şi mai la îndemână. Acest lucru nu exclude însă o serie întreagă de descoperiri pe care oamenii de ştiinţă şi medicii, în special, abia în ultimul timp au început să le facă, constatându-se şi studiindu-se noi metode care, prin profunzimea lor nebănuită şi efectul lor neaşteptat, fac de prisos orice intervenţii de natură alopată sau artificială.
În acest articol ne vom ocupa de muzică şi de binefacerile ei. Muzica este creată pentru om şi ea îl poate face să se simtă mai bine, atunci când este utilizată în mod inteligent. Pentru ce, aşadar, să nu ne bucurăm de acest ajutor? „Cine caută, găseşte” spune un vechi proverb. Această formă de curaj care conferă voinţa şi îndrăzneala de a cerceta este deseori recompensată printr-o descoperire revelatoare, importantă.
Efectul muzicii
Din timpuri imemoriale, omul a folosit sunetele şi muzica atât în scop terapeutic, cât şi în practicile sale religioase. Atunci când ne simţim atraşi în mod irezistibil de muzică trebuie să recunoaştem, fără doar şi poate, că aceasta exercită o influenţă certă asupra spiritului nostru. Uneori, muzica devine exaltantă, şi diverse cântece religioase, ritualuri, precum şi anumite forme ale muzicii de acompaniament au vizat ridicarea fiinţei umane la un nivel spiritual superior. În plus, muzica tinde să readucă individul spre originea şi esenţa sa adevărată.
Apare evident deci că ea reprezintă un mijloc de vindecare şi armonizare în ansamblu, a individului. Prin intermediul muzicii, omul poate scăpa, în timp, de anumite obiceiuri sau moravuri proaste; în acest sens, încă de foarte multă vreme s-a constatat de pildă, influenţa sunetelor armonioase asupra scăderii tensiunii psihice şi, de aici, a diminuării reacţiilor agresive.
Deşi meloterapia sau muzicoterapia este o formă recentă de tratament în medicina modernă, ea a fost recunoscută ca atare şi există de veacuri.
La Congresul „Muzică şi medicină” de la Ludenscheid, din 1984, una din concluziile principale la care s-a ajuns a fost aceea ca muzica reduce stresul. În prezent însă, au fost trase şi stabilite numeroase alte concluzii în ceea ce priveşte efectul muzicii asupra individului. Astfel, muzica relaxantă diminuează tensiunea arterială, iar pulsul este încetinit. O studentă din San Francisco a experimentat pe un grup de 28 de copii născuţi prematur anumite piese de muzică clasică, constatându-se în mod evident că aceştia se fortifică şi se dezvoltă mai rapid.
Muzica înseamnă vibraţie, iar unii oameni reacţionează la ea automat. Australianul Clynes, autorul unei lucrări remarcabile: „Muzica, spiritul şi creierul”, distingea diverse forme de vibraţii, după tipul sentimentului pe care acestea îl exprimă. Este necesar, deci, să se facă o diferenţă clară între vibraţiile care denotă furie, tristeţe, teamă (toate acestea fiind vibraţii negative, nefaste) şi cele care exprimă dragoste, optimism, bucurie sau alte emoţii pozitive
Aceste vibraţii esenţiale, aşa cum sunt ele denumite, se regăsesc in toate marile compoziţii muzicale. Ele constituie aşa-zisele vibraţii primare care, metaforic vorbind , sunt suprapuse parţial peste codul genetic al individului şi pot fi astfel recunoscute.
Un studiu amplu efectuat de cercetători a indicat faptul că umanitatea, încă din antichitate, reacţiona la sunete. Există tot felul de vibraţii de bucurie, de plăcere, de încredere, de teamă, de mânie, de neîncredere etc. Aceste vibraţii care sunt în strânsă legătură cu structura bioenergetică şi aurică a fiinţei umane, creează o anumită rezonanţă, care este exprimată ştiinţific în relaţie cu sistemul nervos.
A crea muzică înseamnă a găsi în consecinţă, acordul sau armonia precisă care să impresioneze publicul.
Modalităţi de acţiune in muzicoterapie
Pentru a se ajunge la utilizarea în mod eficient a muzicii, până la sfârşitul terapiei va trebui să se selecteze acel tip de muzică, potrivită cu predispoziţiile emoţionale ale individului. De pildă, persoanelor mereu indispuse şi celor depresive nu trebuie să li se pună de la început să asculte o muzică agreabilă, veselă, tonifiantă.
Dimpotrivă, va fi mult mai bine să se înceapă cu anumite piese muzicale de tip melancolic. Sau cineva care suferă de teamă nu trebuie din primul moment să asculte, de exemplu, Simfonia a 7-a de Beethoven care este foarte veselă, răspândind încredere şi optimism. Unei astfel de persoane, pentru început, i-ar conveni cu mult mai mult unele compoziţii ale lui Bach.
O primă exigenţă ar fi, deci, aceea de a intui şi de a branşa muzica potrivită pe frecvenţa persoanei care trebuie tratată. În acest caz se vor alege melodii care să reflecte cât mai riguros cu putinţă starea sa de spirit. Astfel, se va putea obţine o anumită punte de legătură între individ şi metoda folosită ca terapie (în cazul nostru MUZICA), prin rezonanţă. Abia după aceea se va putea trece, puţin câte puţin, la o muzică care îi va inspira pacientului mai multă încredere. Întregul proces trebuie să se deruleze gradat, iar etapele vor decurge prudent şi cu paşi mici. Niciodată nu va trebui să se dea impresia unor şocuri sau schimbări bruşte.
Muzica este capabilă să vă transforme fiinţa
Folosirea cunoştinţelor de muzicoterapie poate conferi mari servicii omului modern. Aplicarea lor în mod inteligent va permite individului să-şi păstreze un perfect control asupra stării de spirit şi chiar în fazele avansate, prin perseverenţă, să îl facă mai armonios. În zilele noastre, oamenii sunt distraşi de diverse probleme şi tentaţii, confruntându-se cu un imens amalgam de trăiri mentale şi emoţionale. În astfel de situaţii, ei pot fi ajutaţi şi reechilibraţi în mod eficient, cu ajutorul unei muzici adecvate.
Totul este supus legii dualităţii. În ceea ce priveşte muzicoterapia vom ţine seama întotdeauna de contrastele complementare de mai jos:
Bucurie – Melancolie
Triumf – Sentimentalism
Vigoare – Blândeţe
Măreţie – Compasiune
Prin intermediul muzicii, indirect, se va ajunge la crearea unor stări de spirit elevate sau la modificarea unor atitudini negative. Deci, înainte de toate, se va recurge la o muzică potrivită cu emoţia şi structura sufletească lăuntrică de moment a individului. Dacă acesta este cuprins de sentimente de tristeţe, atunci, pentru început, cele mai potrivite vor fi o serie de melodii care exprimă acelaşi aer trist, melancolic. După aceea, se va trece progresiv la o muzică marcată de ceva mai multă veselie. Este bine de ştiut şi de reţinut că în muzicoterapie fiecare tranziţie trebuie făcută pas cu pas si cu delicateţe. Muzica ne leagă de cele mai profunde fibre ale fiinţei noastre. Şi întrucât fiecare om este marcat de propria sa individualitate, nu este deloc nebunesc să ne imaginăm că în viitor, de pildă, fiecăruia i se va putea prescrie o muzică adecvată personalizată, care i se va potrivi precum o mănuşă pe simţirea şi structura sa interioară.
Sentimentalism:
BACH: Concertele brandemburgice nr. 1 şi nr. 3
BEETHOVEN: Simfonia a 9-a, partea a 3-a
DEBUSSY: Nocturne
DIABELLI: Romanţă
RACHMANINOV: Concertul nr. 2, Adagio, opus 27
SCHUMAN: Arabesc
CEAIKOVSCKI: Concertul nr. 2 pentru vioară, Canţoneta, opus 35
VIVALDI: Anotimpurile (în special „Iarna”)
Tristeţe:
BRAHMS: Concertul nr. 2 pentru pian, partea a 3-a, opus 83
DEBUSSY: Clar de lună
MAHLER: Simfonia a 4-a, partea a 3-a
SAINT-SAENS: Carnavalul animalelor
WAGNER: Uvertura Tanhauser
Muzică ragas (din India): de exemplu BHAIRAVA
Echilibru:
ALBINONI: Simfonia şi concertul nr. 5, opus 2
BACH: Arie
BEETHOVEN: Concertul pentru pian nr. 5 în Si bemol major, opus 73
DEBUSSY: Dansuri sacre şi profane
GOUNOT: Slujbă religioasă pentru Sfânta Cecilia
HOLST: Planetele (Venus)
MOZART: Concertul pentru flaut şi harpă nr. 2, andante, K2999
Blândeţe:
BEETHOVEN: Concertul nr. 3 pentru pian, partea a 3-a, opus 37
DVORJAK: Bagatelă nr. 3, opus 47
HAYDEN: Concert pentru violoncel în Do, partea întâi
HOLST: Planetele (Neptun)
MAHLER: Scene din Alsacia
MASSENET: Simfonia nr. 4, prima parte
Bucurie:
BEETHOVEN: Simfonia nr. 7, opus 92, prima parte
BRUCH: Concertul nr. 1 pentru vioară, opus 26
HAYDN: Simfonia militară nr. 100, prima parte
MAHLER: Simfonia nr. 4, partea a 2-a
RACHMANINOV: Simfonia nr. 2, allegro molto, opus 27
CEAIKOVSCKI: Frumoasa din pădurea adormită
Triumf:
BEETHOVEN: Simfonia a 5-a
HOLST: Planetele (Marte)
MASSENET: Scene din Alsacia 2, 4
RAVEL: Bolero
SIBELIUS: Finlandia
SMETANA: Patria mea II, Vltava
PINK FLOYD: Atom Heart Mother
PAUL SIMON & GARFUNKEL: Pod peste un râu învolburat
Vigoare:
BACH: Concertul brandemburgic nr. 2
DVORJAK: Concertul pentru violoncel în Si minor, partea a 3-a, opus 104
GOUNOT: Slujbă religioasă pentru Sfânta Cecilia
STRAUSS: Moarte si transfigurare, Transfigurare
MAHALIA JACKSON: Abide with me
Solemnitate:
BERLIOZ: Harold în Italia, Procesiunea pelerinilor
BRAHMS: Simfonia nr.1, Recviem german
Terapiile naturale, medicina viitorului
Influenţa tainică a culorilor asupra fiinţei umane
yogaesoteric
februarie 2008
