Puţină mitologie (III)

de Rodica Purniche
Citiţi partea a doua a articolului

Ciclurile şi Zeii CREAŢIEI

Există ceva impresionant în mitologia hindusă iar acest „ceva impresionant” este ulterior prezent şi în astrologia vedică: modalitatea de a periodiza. Timpul şi „instrumetele” lui de măsură au dimensiuni gigantice, cu mult peste fracţiunile zilelor noastre, iar efectele lui sunt reprezentate de către ciclurile planetare şi de către rezonanţele lor corespunzătoare. Creaţia nu este ceva meschin sau făcut la întâmplare, de către un zeu pierdut în negura vremilor. Dimpotrivă, Creaţia este Chipul Zeului, Iubirea lui, contemplarea Sa în formele născute din El şi care, odată intrate în Devenire, Îl caută şi se transformă deoarece, în codul genetic al fiecărei forme de existenţă, se află acest dor imens de Creator, singurul care dă sens aventurii existenţiale, căutării spirituale, nevoii de contopire totală, definitivă, cu Tatăl.

Mitologia hindusă nu are nici Început, nici Sfârşit, ci doar ciclicităţi. De fiecare dată începe o lume ca apoi ea să se termine şi, după un interval anume, o alta să apară spre a se supune aceleiaşi periodicităţi. NU este deloc ceva monoton în această viziune ci, dimpotrivă, garanţia că avem la dipoziţie tot timpul din lume pentru a creşte, pentru a ne elibera. Dincolo de aceste cicluri gigantice, cu mult peste limitele noastre actuale, este posibil să existe ALTCEVA iar Fiinţa Supremă să fie Acolo, ALTFEL decât o putem considera noi în clipa de faţă.
Important este să ajungem Acolo şi să trecem DINCOLO – în Lumină.

*

Manu este considerat întemeietorul rasei umane şi, pornind de la el, mitologia hindusă împarte Creaţia în zile şi nopţi ale Marii Fiinţe (sau zile şi nopţi ale lui BRAHMA).

Ziua lui BRAHMA se numeşte KALPA. O astfel de zi sau o KALPA are 14 părţi. Fiecare KALPA este guvernată de către succesiunea celor 14 MANU-şi. Perioada de guvernare a unui MANU este numită MANVATARA. Fiecare MANVATARA, la rândul ei, este guvernată de către grupuri diferite de zei şi  durează 4.320.000 ani tereştri şi are 71 de CHATURYUGA-uri (71 de succesiuni ale celor 4 YUGA-uri: SATYA YUGA, TRETYA YUGA, DWAPARA YUGA şi KALI YUGA).
Cele 14 MANVATARA-e sunt numite după MANU-şii care guvernează lumea pe durata alocată lor. Ele au continuat în trecut, continuă în prezent şi vor continua şi în viitor.

Noaptea lui BRAHMA este numită MAHAPRALAYA (sau Marea Resorbţie), când are loc dizolvarea întregii Creaţii şi intrarea în starea de vid cosmic. Odată cu zorii noii zile, BRAHMA începe să muncească din nou pentru o nouă Creaţie, conform caracteristicilor din KALPA anterioară. De asemenea, VISHNU revine şi el cu fiecare nouă Facere, pentru a avea grijă de formele de viaţă abia create, pe durata noii KALPA.

Iată acum cei 14 legislatori care au grijă de Univers şi de Lume, în succesiunea lor, numele fiecărei MANVATARA fiind, de fapt, aşa cum tocmai am menţionat anterior, numele acelui MANU care o guvernează:
1.Ciclul Celui Dătător de Legi sau Ciclul Fiului Fiinţei auto-create, SVAYAMBHUVA
2.Ciclul Fiului Celui Iluminat, SVAROCISHA
3.Ciclul Fiului Celui Foarte Înalt, AUTTAMA
4.Ciclul Fiului Obscurităţii, TAMASA
5.Ciclul Fiului Bunăstării, RAIVATA
6.Ciclul Fiului Celui Clarvăzător, CAKSHUSHA
7. Ciclul actual, VAISASVATA – acesta este acum în derulare şi reprezintă lumea noastră
8.Ciclul Părintelui Soarelui, ARKA SAVARNIKA
9.Ciclul Părintelui Cunoaşterii Ceremoniale, DAKSHA SAVARNIKA.
10.Ciclul Părintelui Imensităţii, BRAHMA SAVARNIKA
11.Ciclul Părintelui Perfecţiunii, DHRAMA SAVARNIKA
12.Ciclul Părintelui Celui ce guvernează lacrimile, RUDRA SAVARNIKA
13.Ciclul Părintelui Luminii, DEVA SAVARNIKA, sau fiul Clarităţii, RAUCYA
14.Ciclul Părinteluii Puterii, INDRA SAVARNIKA.

Fiecare dintre aceşti MANU are povestea lui, care dă sens şi semnificaţie perioadei respective de guvernare. De asemenea, fiecare MANVATARA are ca nucleu central un eveniment cosmic în care zeii realizează fapte memorabile sau sacrificii ca toată Creaţia să-şi păstreze alcătuirea, armonia, ritmicitatea, echilibrul de forţe necesar evoluţiei.

Cele 12 Principii Suverane sau cei 12 ADHITYA-şi

În timpurile vedice, ei reprezentau principiile morale care guvernează lumea umană şi lumea zeilor. Ei sunt reprezentaţi sub forma spiţelor roţii Timpului. Roata este simbolul Eternităţii numită NATAMANDIR. Ei sunt copiii Infinităţii, marea ADHITI, mama zeilor care se expansionează în mod infinit dincolo de mări şi nori. ADHITI este fata Cunoaşterii Ceremoniale sau DAKSHA. Ea s-a căsătorit cu KASHYAPA (Clarviziunea) şi a născut cele 12 Principii Suverane:

MITRA – prietenia, respectul şi solidaritatea dintre oameni
ANYMAN – onoarea, mintea curajoasă şi principiile morale
BHAGA – capacitatea de a împărtăşi cu ceilalţi ceea ce avem, compasiunea
VARUNG – destinul, necunoscutul, imprevizibilul
DHATI – susţinerea, capacitatea de a suporta
AMSHA – norocul, moştenirea celestă, darurile zeilor
TVASHTRI – constructorul, făcătorul de arme şi unelte
PUSHAN – progresul, hrănitorul, propseritatea, siguranţa
VIVASVAT – morala sau legea umană, ordinea
SAVITRI – magia, puterea cuvintelor
SHAKRA – puterea, eroismul, încrederea
VISHNU – percepţia Legii Cosmice, cunoaşterea divină imanentă.

Acestea sunt cele 12 valori pe care fiinţa umană le descoperă la maturitate, în existenţa ei terestră, devenind cu adevărat un caracter uman de valoare. Ele ne pregătesc totodată pentru renaşterea spirituală.
Se mai spune că ele reprezintă cele 12 luni ale anului şi guvernează deopotrivă trecerea timpului şi viaţa; probabil că tot ele stau la baza întocmirii Zodiacului şi, cu puţină atenţie, putem accepta aceasta, deoarece sumara caracterizare a fiecărui principiu trimite prin natura sa la câte o semnificaţie majoră a uneia sau alteia dintre zodii. Iată acum, orientativ, o posibilă analogie între aceste 12 Principii Suverane şi cele 12 Rasis (Rasi = Semn zodiacal în limba sanscrită):

ANYMAN – Semnul zodiacal Berbec
DHATI – Semnul zodiacal Taur
SAVITRI – Semnul zodiacal Gemeni 
PUSHAN – Semnul zodiacal Rac 
SHAKRA – Semnul zodiacal Leul
TVASHTRI – Semnul zodiacal Fecioară
VIVASVAT – Semnul zodiacal Balanţă
VISHNU – Semnul zodiacal Scorpion
AMSHA – Semnul zodiacal Săgetător
VARUNG – Semnul zodiacal Capricorn
MITRA – Semnul zodiacal Vărsător
BHAGA – Semnul zodiacal Peşti.

Analogia ne aparţine şi am inserat-o aici cu intenţia conştientă de a-i ajuta pe cititori să se desprindă de nefericitul model european al analogiilor dintre animale şi fiinţe umane la care se pretează astrologia occidentală. Semnele zodiacale sunt reflexia Constelaţiilor zodiacale, a acestor Principii Suverane care se manifestă în acele constelaţii şi care trimit către sistemul nostru solar şi către planeta noastră influxuri astrale de o deosebită puritate şi valoare spirituală. Tocmai de aceea ele stau la baza Manifestării, ca energii divine prin excelenţă. Când spunem că cineva este născut în Semnul zodiacal Peşti, înseamnă că acel nativ este în rezonanţă, pe toată durata vieţii lui, cu Constelaţia Peştilor şi că Principiul Suveran care animă acolo energia dătătoare de viaţă este BHAGA sau compasiunea şi capacitatea de a împărtăşi cu ceilalţi ceea ce el posedă.

*

Dintre aceste Principii Suverane, un loc aparte pare să-l aibă VISHNU. El penetrează totul, cunoaşte totul, este peste tot. Despre el se vorbeşte în Rig Veda şi, chiar dacă nu este tratat acolo ca un zeu de prim rang, el este totuşi unul foarte important. Este numit „fratele lui INDRA” şi în ziua de azi el aparţine triadei hinduse BRAHMA-VISHNU-SHIVA (naştere-menţinere-resorbţie).

În timpurile vedice, VARUNA a fost Cel omniscient şi stăpânul ADHITYA-şilor. El era o entitate invizibilă care ghida păsările, mareele, Luna şi direcţia vântului, cum menţionează Rig Veda. În mitologia târzie, el pare să fi devenit un zeu al morţii (calitate pe care o împarte cu YAMA), INDRA înlocuindu-l în funcţia celestă de stăpân al zeilor. Totuşi, sursele mitologice de maximă greutate îl consideră unul dintre cei mai importanţi zei: el este păstrătorul ordinii divine, aducătorul de ploaie, cel ce fortifică sau păstrează (face să dureze) relaţiile fiind, în acest atribut, foarte aproape de funcţia lui MITRA. Deşi este unul dintre ADHITYA-şi, el este considerat totodată şi un ASURA. Este asociat cu încarnarea lui SOMA (zeul Lunii) ca nectar al zeilor. El guvernează oceanele şi corpurile apoase, este păstrătorul apelor celeste care curg prin „spărturile Cerului” sub formă de ploaie, el face râurile să curgă şi prin puterea lui VARUNA râurile se varsă continuu în oceane fără a le umple vreodată. Fiul său mai tânăr, DAKSHA SAVARNI, este cel de-al 9-lea MANU şi lordul celei de-a 9-a MANVATARA, numită Ciclul Părintelui Cunoaşterii Ceremoniale sau MANVATARA lui DAKSHA SAVARNIKA.

Regele zeilor vedici este INDRA, zeul furtunilor care îneacă ambarcaţiunile şi al tunetului care dărâmă totul în clipa resorbţiei. El traversează cerul călărind sau în carul său de aur. Este fiul lui PRITHIVI (Pământul) şi al lui BYAUS (Cerul), părinţi, totodată, ai zeilor şi ai oamenilor. Se spune că, după ce a creat Universul prin voinţa sa proprie, INDRA şi-a folosit al treilea ochi pentru a perfecţiona rasa umană, dăruindu-i abilităţi artistice deosebite şi, mai ales, darul muzicii.

Un zeu „foarte viu” şi în zilele noastre este zeul Focului, AGNI, de o importanţă vitală pentru tot ceea ce înseamnă viaţă în Creaţia divină, fie ea subtilă sau grosieră. Frate cu INDRA, AGNI şi-a început viaţa devorându-şi părinţii!!! Informaţia trebuie privită cel puţin simbolic, ştiut fiind că Focul este Elementul necesar care aduce transformarea, amplifică aspiraţia spirituală şi susţine evoluţia spirituală. Deci primul lucru pe care el l-a făcut a fost să amplifice aspiraţia spirituală a părinţilor săi! Mediator între zei şi oameni, AGNI luptă împotriva demonilor şi este vestit pentru vorbirea sa directă, francă. El este unul dintre cei care mulţumeşte Cerului când moare.

AGNI locuieşte în toate cele trei părţi ale lumii cunoscute de către om: 1. pe Pământ, unde fiinţa umană evoluează conform celor 12 Principii Suverane, 2. în spaţiul mental, unde se află „agenţii” evoluţiei vieţii, 3. în spaţiul cosmic şi în Împărăţia Cerurilor, acolo unde locuiesc zeii. În imnurile lor, înţelepţii slăvesc aceste trei forme ale Fiinţei Supreme al cărei Foc se află în absolut toate formele de viaţă, aşa cum menţionează şi Bhagavad Gita:

„Pe Pământ sub forma fulgerului (INDRA)
În Spaţiu sub forma vântului/mişcării (VAYU)
În Cer sub forma Soarelui (SURYA)”.

Al doilea zeu ca importanţă în panteonul hindus, AGNI, conferă inteligenţă, putere, sănătate, frumuseţe, succes în orice acţiune. El este gardianul Sferei Cereşti care luminează totul. Soţia sa, SVAHA (cea care îşi asumă responsabilităţi), i-a oferit trei fii: PAVAKA (Cel Pur), PAVAMANA (Cel Care Purifică) şi SHUCI (Puritatea). Acestea sunt, de altfel, şi virtuţile terapeutice ale lui AGNI în calitate de agent al vindecării, fie ea fizică sau spirituală.
AGNI se regăseşte în cele 10 forme de Foc, dintre care 5 naturale şi 5 ceremoniale:
1.AGNI – focul terestru, vizibil
2.INDRA – trăznetul care distruge case şi păduri
3.SURYA – Soarele, focul celest
4.VAISHRANARA – cel ce penetrează totul, inclusiv hrana (materială şi spirituală) care va fi transformată apoi din materie în energie pentru corp şi pentru suflet
5.TEJAS – focul distructiv care doarme în vulcani şi care va distruge lumea într-o zi
6.BRAHMA-AGNI – focul imens sau focul sacru al sacrificiilor
7.PRAJAPATYA-AGNI – focul celui ce se auto-perpetuează
8.GARHAPATYA-AGNI – focul casei, focul familiei şi al iubirii, cel care începe cu fuziunea amoroasă şi care ar trebui să nu se termine niciodată
9.DAKSHINA-AGNI – focul strămoşilor, în a căror memorie se oferă ofrande
10.DAKSHINA-AGNI – focul funerar care incinerează corpul fizic al celor decedaţi.
 

Al treilea mare zeu în Vede este SURYA, zeul Soarelui. Centru al sistemului nostru planetar, el este graniţa dintre sferele cereşti cunoscute (Lună, Pământ, planete) şi lumea necunoscută a Celui Ce Se naşte pe Sine şi a Voinţei Lui. Conform Purana-elor, el este fiul lui ADHITI şi KASHYAPA. El este sufletul lumii, RIK-SAMHITA, şi are 4 soţii: SANJA (Cunoaşterea), fata constructorului celest VISHVAKARMAN, RAJNI (Suveranitatea), PRABHA (Lumina) şi CHAYA (Umbra). Cei trei copii ai săi sunt MANU – întemeietorul rasei umane şi al dinastiei solare a regilor, YAMA – zeul minţii şi totodată mesagerul morţii şi YAMI – zeiţa râului YAMUNA).

În fine, un zeu la fel de important este VAYU, zeul vântului şi al mişcării tuturor energiilor, atât subtile cât şi grosiere. Textele spirituale îl asociază cu PRANA, substanţa divină subtilă care impregnează tot ceea ce există şi care „umple” Creaţia la toate nivelurile. VAYU este prieten cu AGNI şi reprezintă totodată tot ceea ce are aromă şi parfumează. El se mişcă prin preajma zeilor şi stimulează simţurile. Este mesagerul lor printre oameni, respiraţia lumii şi cel ce aduce viaţa (PRANA, duhul, sufletul) în toate fiinţele. El purifică şi îmbăiază, şi umple toate cele trei lumi (fizică, emoţională şi mentală) asemeni muzicii celeste.

(va urma)

Citiţi şi:

Salutul yoghin al Soarelui – Surya Namaskara

REZONANŢA cu energiile subtile astrale

yogaesoteric
3 martie 2011