Muzica benefică de o reală calitate poate ajuta la creşterea considerabilă a IQ-ului

Ritmul accelerat în care se petrec toate evenimentele din viaţa oamenilor, chiar evenimentele simple, de zi cu zi (cum ar fi goana spre serviciu prin traficul aglomerat, mesele luate în grabă, fuga spre grădinița copilului etc.), îi fac pe majoritatea oamenilor să devină din ce în ce mai anxioși. Atât de anxioși și de presaţi de timp, încât nu mai au vreme nici pentru ceea ce le face cu adevărat plăcere. Aşa au ajuns cei mai mulţi să asculte muzică în timp ce aleargă sau merg pe bicicletă, dar şi când sunt în mașină, în metrou, la birou sau la sala de fitness, când meditează sau fac masaj, când se simt triști sau veseli.

Întrebarea pe care şi-au pus-o oamenii de ştiinţă a fost: ajută oare cu adevărat muzica sau e doar o poveste că relaxează?

„Influență benefică la nivel fizic și psihic”

Cum părerile în privinţa muzicii ascultate la serviciu sunt împărţite (unii susțin că muzica are un efect benefic asupra angajaților, care sunt astfel mai relaxați și, implicit, mai productivi; alţii, dimpotrivă, sunt de părere că muzica ascultată la birou scade capacitatea de concentrare, sarcinile de serviciu fiind îndeplinite mai greu), specialiştii s-au gândit să facă pace între angajatori şi angajaţi şi au realizat în acest sens mai multe studii de-a lungul timpului.

„Influența muzicii asupra organismului uman atât la nivel psihic, cât și fizic este studiată de foarte mult timp. Șamanii, indienii, tibetanii, războinicii, terapeuții, antrenorii, cântăreții, toți au folosit și folosesc muzica în diferite scopuri. Fie că vorbim despre intrare în transă, meditație, vindecare, relaxare sau concentrare, motivare, creație, toate au ca factor adjuvant muzica”, spune Cosmin Badea, specialist în domeniul resurselor umane.

Activează zone ce sunt responsabile cu potențarea memoriei creatoare, benefice

La nivel fiziologic, muzica poate determina secreția diferitelor tipuri de hormoni sau de substanțe neurotransmițătoare precum dopamina sau adrenalina. Amit Sood, doctor în medicină integrativă, afirmă că ascultarea unei melodii activează la nivel cortical aceleași zone ca atunci când acea persoană ar mânca o delicatesă sau s-ar uita la ceva apetisant.

Privind spre secolul trecut, se observă că studiile efectuate la începutul anilor ’90 au arătat că ascultarea unei melodii are ca efect la nivel cortical activarea unor zone responsabile cu potențarea memoriei, atenției și a puterii de concentrare. Unul dintre aceste studii a condus la apariția așa-numitului Efect Mozart.

Inițiatorul cercetării, neurologul Gordon Shaw, a studiat influența ascultării unei compoziții de Mozart asupra IQ-ului persoanelor implicate în test. El a concluzionat că ascultarea piesei a dus la creșterea cu câteva puncte a IQ-ul persoanelor respective.

Mărește puterea de concentrare

De asemenea, studiile efectuate pe maimuțe și pe șoareci în diferite universități au reliefat o creștere a vitezei și a capacității de rezolvare a unor sarcini primite. Recent, cu ajutorul tehnologiei de ultimă oră, mai exact a RMN-ului funcțional, neurologii împreună cu psihologii au scos la iveală elemente noi în această dezbatere. Tonurile binaurale sau frecvențele unor melodii pot influența profund starea oamenilor. De exemplu, ascultarea unei melodii în stil baroc sau ascultarea unei melodii de tipul celor folosite în meditație poate interfera cu undele Alfa și Beta din creier. Acest fapt duce, printre altele, la creșterea puterii de concentrare și la mărirea capacității de memorare. A nu se uita că există chiar și terapii care au la bază muzica.

Fără stres și cu mai multă inspirație constructivă

Persoanele care ascultă muzică în timpul serviciului își îndeplinesc sarcinile mai repede decât cele care nu o fac, acestea din urmă fiind, de asemenea, mai stresate și mai puțin inspirate în a veni cu idei inovatoare, arată cea mai recentă cercetare în domeniu, realizată de Teresa Lesiuk, profesor al Universității din Miami, SUA. Același studiu susține că 61% dintre angajații din SUA ascultă muzică în timpul programului, obicei care îi face mai productivi și mai creativi.

Benefică pentru cei tineri, deranjantă pentru cei vârstnici și egoiști

Oamenii de știință de la Georgia Institute of Technology din SUA sunt de părere că muzica ascultată la birou are efecte pozitive pentru angajații mai tineri (creșterea productivității și a creativității), în timp ce pentru angajații mai vârstnici ea are efecte negative (capacitatea lor de concentrare scade cu 10%).

„Rezultatul acestor studii a avut un puternic impact în lumea business-ului. Unele companii au introdus proceduri foarte clare, prin care ascultatul muzicii în timpul orelor de program este strict interzis. Ba, mai mult, a asculta muzică în căști la birou este un act de dispreț la adresa colegilor. La polul opus au existat manageri de companii care chiar au încurajat ascultarea melodiilor preferate. Ei au considerat că, prin acest fapt, oamenii vor deveni mai relaxați, puterea de socializare și de comunicare, creativitatea și încrederea în sine vor crește semnificativ, aducând beneficii nesperate companiilor”, mai spune Cosmin Badea.

Istorisirea biblică despre Regele Saul şi David (personaje care, conform tradiţiei, ar fi trăit în urmă cu aproximativ 3.000 de ani) cuprinde şi o relatare despre puterea vindecătoare pe care muzica o avea asupra Regelui Saul: „Iar când duhul cel trimis de Dumnezeu era peste Saul, David, luând harpa, cânta, şi lui Saul îi era mai uşor şi mai bine şi duhul cel rău se depărta de el” (Regi I; 16; 23).

Mozart pentru… bolnavii de epilepsie

Muzica indiană clasică aparţinând genului numit raga este considerată, în tradiţia vedică, drept un mijloc de tămăduire, prin faptul că undele sonore ar influenţa funcţionarea sistemului nervos uman.

De asemenea, și studiile mai vechi (1998 şi 2001) au explorat influenţa muzicii asupra epilepsiei. Autorii unuia dintre aceste studii susţin că ascultarea Sonatei pentru două piane în re major de Mozart reduce activitatea epileptiformă în anumite regiuni ale creierului (chiar şi în cazul unor pacienţi aflaţi în comă).

Mai mult, terapia prin muzică a fost experimentată – şi, adesea, şi-a dovedit utilitatea – în recuperarea motorie, în ajutarea celor care suferă de leziuni cerebrale ori de maladiile Alzheimer şi Parkinson, în stimularea dezvoltării copiilor cu dizabilităţi şi a celor autişti, în ameliorarea coordonării mişcărilor şi în îmbunătăţirea comunicării la adulţi şi la copii cu întârzieri în dezvoltare – de pildă, cei care suferă de Sindromul Down.

Citiți și:

Muzica în locul medicamentelor: meloterapia

Muzica divin inspirată, binefăcătoare este un nesecat izvor de sănătate şi bucurie

«Pe muzică barocă, neuronii capătă un ritm specific geniilor» – Prof. dr. Ioan Bradu Iamandescu

yogaesoteric
14 aprilie 2018

Also available in: Français