Newspeak

 de Mihai Silviu Chirilă

Motto: „Newspeak este singurul limbaj din lume
al cărui dicționar se micșorează pe zi ce trece.”
George Orwell, 1984

George Orwell spunea în romanul său de mare viziune 1984 că într-o lume a viitorului va apărea o nouă formă de vorbire, o nouă „limbă”, Newspeak. Această limbă va fi vorbită de toți, și caracteristica ei va fi simplitatea vocabularului și a gramaticii.

Spre deosebire de Esperanto însă, care încearcă să fie o limbă de sinteză între marile limbi ale lumii, creând astfel o cale simplă de comunicare între oameni, simplitatea vocabularului limbii Newspeak se va datora faptului că oamenii nu vor mai avea multe de spus și nu vor mai avea nevoie de multe cuvinte, iar simplitatea gramaticii va fi dată de simplificarea situațiilor de viață care necesită forme gramaticale complexe de expresie.

Foarte mult timp s-a considerat că romanul lui Orwell este unul pur ficțional. În ultima vreme însă, apar din ce în ce mai frecvent expresii precum „realitate orwelliană”, „lume orwelliană” ș.a.m.d.

În încercarea de a soluționa multele conflicte de toate felurile existente în lume, apar proiecte ce încearcă găsirea unor baze comune pe care să se construiască o înțelegere între părțile divergente. Rezultatul este destul de modest, efectele secundare însă sunt îngrijorătoare. Unul dintre aceste efecte secundare este crearea limbajului „politic corect”. Ne vedem adesea puși în situația de a nu ne exprima „corect din punct de vedere politic”. Unele exprimări incorecte politic au devenit chiar pasibile de pedeapsă.

Fără îndoială, trăim într-o lume în care trebuie să se dea satisfacție cerințelor unor minorități, unor moduri de gândire, unor feluri de viață. Fiecare are dreptul să-și croiască viața personală și comunitară cum dorește și cum îi dictează conștiinta, dar a impune un limbaj corect politic majorităților nu este oare o inversare ciudată a piramidei, făcând ca „discriminarea pozitivă” (un concept înrudit cu cel de corectitudine politică) să devină o discriminare pur și simplu pentru majorități? Dacă suntem foarte atenți la sensibilitățile minorităților, nu ar trebui să fim la fel și față de sensibilitățile majorităților? De ce trebuie să pornim de la ideea că majoritățile sunt „vinovate” pentru faptul că nu sunt minorități?

Au apărut dicționare în Europa care au eliminat anumite cuvinte din cuprinsul lor, cum ar fi: creștinism, rege, regină, păcat. Acele cuvinte sunt considerate fie irelevante pentru noile realități, fie „incorecte din punct de vedere politic”. În Marea Britanie s-a trecut la eliminarea din registrele medicale a precizărilor legate de „mama” și „tatăl” nou-născutului, pentru a nu ofensa o anumită minoritate sexuală. Dar cum rămâne cu sentimentele milioanelor de copii cărora li se ia dreptul de a avea în identitatea lor scriptică numele mamei și al tatălui, sau simpla precizare că au o mamă și un tată? În Scoția a existat o discuție legată de înlocuirea celebrului Saltire (steagul cu crucea sfântului Andrei), pentru că prezența crucii creștine pe steag prejudiciază concetățenii de alte religii (deși aceștia nu s-au manifestat niciodată în acest sens). Cum rămâne cu urmașii lui Robert the Bruce și William Wallace care au luptat sub această flamură?

În tendințele aceleiași „corectitudini politice” apar formulări care aduc foarte mult cu Newspeak. Astfel, conceptele de „iubit” și „iubită” sunt înlocuite discret cu cele de „partener”, „parteneră”, aplicate atât cuplurilor căsătorite, cât și celor care trăiesc „în afara căsătoriei” (folosesc această expresie din necunoașterea termenului Newspeak corespunzător, evitând termenul jurdic „concubinaj” sau pe cel eclesiastic „adulter”, care, dacă nu sunt deja, cu siguranță vor fi în curând „incorecte din punct de vedere politic”).

Ce se va întâmpla când cuvinte din vocabularul creștin vor deveni ofensive pentru unii dintre concetățenii noștri de alte religii? Ce se va întâmpla când cuvântul „păcat” nu va mai fi recomandabil? Când termenul „necredincios” va fi o insultă? (deși oricine nu crede în nimic este numit după logica de bun-simț a limbii „necredincios”). Dar dacă va deveni nefrecventabil însuși termenul „Dumnezeu”? Ce vom face atunci? Nu este doar un artificiu de gândire: există deja o traducere a Bibliei care urmărește să satisfacă sensibilitățile mișcării feministe, Biblie în care toate pronumele care se referă la Dumnezeu sau la Persoanele Treimii au fost traduse la genul feminin. Și ce s-a realizat cu aceasta? Să ne imaginăm că această Biblie ar ajunge referențială pentru toți creștinii. Aceasta ar satisface partea feministă a populației creștine feminine și ar lăsa pe dinafară toată populația masculină. Ar înlocui o Biblie scrisă într-un limbaj presupus „falocratic” cu una în limbaj „mastocratic”. Cui prodest?

Am încercat cândva să scriu un articol despre diferența dintre modul în care presa americană reușește să prezinte obiectiv două opinii divergente a doi interlocutori cu păreri opuse, fără ca unul să fie ignorat complet (cazul din ce în ce mai frecvent în Uniunea Europeană) sau linșat în direct (cazul României). Pe urmă m-am gândit că simpla utilizare a unui fișier youtube pentru a face demonstrația ar fi putut fi catalogată ca un act extremist (thoughtcrime cum l-ar fi numit Orwell), dată fiind reputația în lume a unuia dintre interlocutori, cunoscut thought criminal, nevorbitor al limbii Newspeak și complet incorect politic și nefrecventabil (în paranteză fie spus nici eu nu sunt de acord cu atitudinile sale rasiste, dar cred că are și el dreptul la o opinie). Dar totuși prezent la CNN, pentru simplul motiv că religia deontologiei profesionale îi face pe jurnaliștii americani să vorbească încă Oldspeak (engleza americană cea de toate zilele, corectă gramatical și față de realitățile înconjurătoare).

Așa că am renunțat. De câte ori și în cât de multe situații va trebui să renunț la o demonstrație, științifică până la urmă, pentru a nu leza, fără intenție, pe unii și/sau pe alții?

Newspeak se înscrie cu siguranță în cursa celor mai receptate limbi ale lumii (sau cel puțin a celor mai frecventate). Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem este: Care este linia de demarcație între new speak și no speak?

Articol preluat din Revista Lumea

Citiți și:

Turnul Babel revine

De la 11 septembrie la Noua Ordine Mondială…

yogaesoteric
14 ianuarie 2014