O melodie simplă pentru capacități cognitive complexe: ascultarea zilnică a muzicii este asociată cu o scădere dramatică a riscului de demență

• Un studiu la scară largă a descoperit că adulții peste 70 de ani care ascultă muzică în mod regulat au un risc cu 39% mai mic de a dezvolta demență și o rată cu 17% mai mică de tulburări cognitive.
• Ascultarea muzicii implică în mod activ mai multe regiuni ale creierului, acționând ca un exercițiu cognitiv care dezvoltă reziliența proceselor cognitive și protejează împotriva declinului.
• În absența unui tratament pentru demență, cercetarea subliniază nevoia urgentă de intervenții accesibile, non-farmaceutice, pentru a întârzia apariția acesteia.
• Studiul a arătat, de asemenea, că inclusiv cântatul la un instrument muzical este asociat cu o reducere cu 35% a riscului de demență.
• Ascultarea muzicii este o activitate ieftină, cu risc redus și accesibilă tuturor, ceea ce o face o strategie de sănătate preventivă extrem de viabilă pentru populația în vârstă.

Într-o lume din ce în ce mai afectată de declinul cognitiv, un nou studiu oferă o intervenție surprinzător de simplă și accesibilă: ascultarea muzicii. Cercetări revoluționare efectuate de Universitatea Monash din Australia relevă că persoanele cu vârsta peste 70 de ani care ascultă muzică în mod regulat beneficiază de o reducere uimitoare de 39% a riscului de a dezvolta demență.

Rezultatul, obținut dintr-un studiu amplu ce a inclus peste 10.800 de vârstnici, indică faptul că expunerea zilnică la muzică ar putea constitui un mijloc eficient, fără medicamente, pentru combaterea uneia dintre cele mai greu de tratat probleme medicale ale prezentului.

Proiectul de cercetare, condus de studenta eminentă Emma Jaffa și de profesoara Joanne Ryan, a aprofundat relația dintre activitățile muzicale și sănătatea creierului la populația vârstnică. Echipa a analizat meticulos datele din studiile în curs de desfășurare privind îmbătrânirea pentru a ajunge la aceste concluzii semnificative. Lucrarea lor, publicată în International Journal of Geriatric Psychiatry, oferă dovezi convingătoare că alegerile legate de stilul de viață pot influența în mod direct declinul cognitiv.

Rezultatele au fost fără echivoc. Grupul care a declarat că ascultă „întotdeauna” muzică a demonstrat cele mai profunde beneficii. Dincolo de incidența cu 39% mai mică a demenței, acești ascultători constanți de muzică au prezentat, de asemenea, o rată cu 17% mai mică de tulburări cognitive ușoare. Mai mult, aceștia au obținut scoruri mai mari la testele care măsoară acuitatea generală a proceselor cognitive și memoria episodică. Actul de a crea muzică s-a dovedit, de asemenea, benefic, cântatul la un instrument fiind asociat cu o reducere cu 35% a riscului de demență.

O simfonie de beneficii pentru creierul îmbătrânit

Pentru persoanele în vârstă care se ocupau atât cu ascultarea, cât și cu cântarea muzicii, avantajele cognitive erau, de asemenea, substanțiale. Explicația neurologică este că ascultarea muzicii nu este o activitate pasivă. Ea activează o vastă rețea de regiuni din creier, de la cele care se ocupă de procesarea sunetului până la cele care guvernează emoțiile, memoria și controlul locomotor.

Această activare neuronală extinsă acționează ca un antrenament complet al creierului. Ryan explică faptul că această stimulare cognitivă constantă este probabil mecanismul cheie, care ajută la construirea și menținerea rezilienței creierului, un concept cunoscut sub numele de rezervă cognitivă. În termeni simplificați, la fel cum exercițiile fizice dezvoltă mușchii, exercițiile ce implică creierul, cum ar fi ascultarea muzicii, pot construi conexiuni neuronale pentru a proteja împotriva declinului cognitiv.

Importanța acestei descoperiri nu poate fi subestimată. Demența este una dintre principalele cauze de dizabilitate în rândul persoanelor vârstnice din întreaga lume, punând o presiune imensă și tot mai mare asupra familiilor, îngrijitorilor și sistemelor naționale de sănătate. În prezent, medicina nu oferă niciun tratament. Intervențiile farmaceutice sunt limitate și se concentrează adesea pe gestionarea simptomelor, mai degrabă decât pe stoparea progresiei bolii.

Această realitate impune o modificare de paradigmă în strategia de sănătate publică, mutând accentul de la tratament la prevenire. Identificarea unor intervenții accesibile în stilul de viață, plăcute și cu costuri reduse, care pot întârzia apariția declinului cognitiv, este acum una dintre cele mai importante preocupări ale medicinei moderne. Studiul Universității Monash poziționează implicarea în activități muzicale ca un element de frunte în acest nou arsenal preventiv.

Această veste bună despre muzică contrastează puternic cu alți factori de risc identificați pentru demență. De exemplu, o cercetare separată a stabilit că pierderea auzului poate crește riscul de demență cu până la 17%, deoarece poate accelera procesul natural de îmbătrânire a creierului, privându-l de stimularea auditivă. Acest fapt creează o dualitate convingătoare: în timp ce pierderea auzului este un risc, consumul activ și îmbogățitor de sunete sub formă de muzică pare a fi un remediu protector puternic.

Concluziile sunt în concordanță cu un număr tot mai mare de dovezi care arată că creierul prezintă o calitate remarcabilă cunoscută sub numele de neuroplasticitate – capacitatea de a forma noi conexiuni neuronale pe tot parcursul vieții. Se crede că activitățile captivante, precum ascultarea muzicii, exploatează această plasticitate, întărind arhitectura creierului împotriva uzurii timpului.

Intervenția accesibilă

Unul dintre principalele avantaje ale implicării muzicale ca strategie preventivă este accesibilitatea sa. Spre deosebire de medicamentele scumpe sau regimurile medicale complexe, ascultarea muzicii este o activitate ieftină, cu risc redus și disponibilă universal. Poate fi integrată fără probleme în viața de zi cu zi și nu necesită o pregătire specială, ceea ce o face o opțiune viabilă pentru marea majoritate a populației în vârstă.

Muzicoterapia ajută la reorientarea și calmarea pacienților cu demență, reducând agitația și îmbunătățind concentrarea. Ea accesează amintiri profunde pentru a îmbunătăți comunicarea și memoria, studiile arătând că materialul cântat este reținut mult mai bine decât cuvintele rostite. În plus, muzica oferă confort psihologic, în special pentru persoanele retrase sau depresive, și poate fi utilizată ca instrument liniştitor în stadiile avansate ale bolii.

Prof. Ryan a subliniat natura critică a acestei linii de cercetare. Ea a afirmat că, în absența unui tratament imediat, identificarea strategiilor de prevenire sau întârziere a demenței este extrem de importantă. Ea a subliniat că îmbătrânirea creierului nu este un proces predeterminat, ci este influențată în mod semnificativ de alegerile legate de stilul de viață. Studiul sugerează cu tărie că intervențiile bazate pe stilul de viață, în special cele care implică muzica, nu sunt doar hobby-uri plăcute, ci instrumente legitime de sănătate publică.

În concluzie, melodia unei piese preferate a avut întotdeauna puterea de a transporta, de a reconforta și de a energiza. Știința sugerează acum că ar putea avea și puterea de a conserva. În timp ce societățile din întreaga lume se confruntă cu tsunamiul argintiu al îmbătrânirii populației, mesajul acestei cercetări este clar și armonios. Un ritual simplu, zilnic, de ascultare a muzicii ar putea fi o cheie profund eficientă pentru protejarea capacităților cerebrale a milioane de oameni.

Citiţi şi:
Vă place muzica?
Dr. Vlad Ciurea, neurochirurg: Închideţi ştirile cu influențe nefaste, deschideţi muzica armonioasă pe toate canalele şi veţi fi fericiţi!
Muzica ar putea contribui la recuperarea mai rapidă a pacienţilor după o intervenţie chirurgicală (studiu)

yogaesoteric
7 decembrie 2025