O poveste cu agenți internaționali și-un tâlc pe care este necesar să-l deslușiți singuri

Povestea de azi e o ciorbă reîncălzită care-și are originile prin anul 2011. De fapt chiar de mai devreme, însă atunci începe să se manifeste la vedere. Și, cu toate că am avut de-a face cu „evenimente grandioase”, n-ați avut habar de ele. Media are grijă însă ca acum, la mai bine de unsprezece ani de la debut, să vi le prezinte ca pe niște fapte revelatoare. Ar fi necesar, după umila mea părere, să vă puneți insistent întrebarea de ce n-ați avut habar de nimic până acum? Asta în primul rând. Apoi vă puteți preocupa de restul chichițelor întrucât, cum bine se știe, la fotbal, politică și servicii secrete se pricepe toată lumea. Să începem, așadar.

12 noiembrie 2011. Așa începe povestea, undeva lângă Lovni Dol. Liniștea micuței și banalei localități bulgărești a fost tulburată de o explozie extraordinar de violentă. Lumea își amintea că pe vremuri fusese o facilitate dezafectată a armatei care acum era inclusă tot într-un sistem complex de securitate. Insiderii știau că e vorba de un depozit de armament care-a făcut „bum” la momentul potrivit. Și iată-ne ajunși în centrul unei operațiuni care-l aduce în scenă pe un misterios producător și comerciant bulgar de arme: Emilian Gebrev.

Cu toate că – cel puțin până de curând – n-ați auzit mai nimic despre misteriosul bulgar, el e unul dintre cei mai interesanți și importanți producători de arme din zona noastră. Specializarea sa e una cât se poate de nișată: muniție modernă pentru armele din epoca sovietică. Dacă ai muniție corespunzătoare, chiar și cu armele vechi poți face minuni. Mai e o particularitate de care este necesar să țineți cont: în lume sunt doar doi astfel de producători: unul e controlat de ruși, celălalt de Gebrev. Înțelegeți așadar de ce e important bulgarul. Întâmplător sau nu, depozitul lui Gebrev ia foc, dar explozia violentă nu ucide pe nimeni. S-a spus că munițiile respective urmau să ia drumul Georgiei. Nimeni nu știe care-i adevărul, dar e clar că dacă faci un produs, el urmează să ajungă până la urmă la cineva.

Pe 12 octombrie 2014, bulgarul aterizează de urgență la Moscova. Soția sa suferea de cancer în stadiu avansat și-și făcea tratamentul acolo. Rețineți elementul acesta cât se poate de dubios. Dintre toate clinicile din lume unde se tratează cancerul, tu, ca principal producător NECONTROLAT DE RUȘI al unor muniții pentru arme sovietice, alegi să-ți tratezi soția la… Moscova. Interesant!

Câteva zile mai târziu, o nouă explozie grandioasă are loc în Cehia, mai precis într-o facilitate din munții Vrbetice. Facilitatea aparținea grupului IMEX. Acest grup vânduse către EMCO – firma lui Gebrev – mai mult armament pe care bulgarul nu-l ridicase. Într-o scrisoare din 3 octombrie 2014 (vezi foto mai jos), Petr Bernatik, CEO al Imex, îi cerea permisiunea bulgarului să vândă muniția pe care o are în custodie către „niște clienți”.

În principal era vorba de muniție calibrul 120 mm și 152 mm. Gebrev îi răspunde lacunar – explicabil, date fiind problemele de sănătate ale soției bulgarului – pe 7 octombrie spunându-i că banii vor fi virați la timp, așa cum se petrecuse și până atunci, că nu are niciun interes să vândă muniția nimănui și, mai mult, îl avertizează pe ceh că IMEX nu are dreptul să vândă muniția care e depozitată la ei (vezi foto mai jos).

După toată această conversație, depozitul de la Vrbetice sare în aer și serviciile cehești de informații se inflamează. În ciuda inflamării, o lună mai târziu, are loc un al doilea „bum” tot la Vrbetice. Ceea ce ar fi necesar să ne întrebăm, dincolo de „traseele agenților GRU” descrise cu lux de amănunte de către „dezvăluitorii de azi” ar fi câteva chestiuni critice. Știm că încă din aprilie 2014 începuse conflictul din Donbas. Era luna octombrie și cehii găsiseră niște clienți. De partea cealaltă bulgarul – proprietarul mărfii – îi informează că stocurile sunt ale lui și că n-are intenția să le vândă. Oare cine erau acei misterioși cumpărători? Hai că nu-i greu! Și, mai mult, dacă în ciuda opoziției bulgarului decizi să-i vinzi stocul și după aceea să arunci în aer depozitul, cine va mai constata ce-a fost acolo? Așa-i că nu v-ați întrebat asta? Rețineți elementul pentru că e abia începutul. Așa cum veți vedea, mizeria e mult mai mare și începe să pută.

Pe 28 aprilie 2015, Gebrev, fiul său și directorul de producție al EMCO sunt otrăviți. Se presupune că un agent nociv pe bază de fosfor ar fi fost pus pe mânerele mașinilor lui Gebrev și pe cea a managerului de producție al EMCO. Fiul lui Gebrev s-a infectat accidental deoarece a atins mașina tatălui său cu câteva minute înainte ca acesta să ajungă acolo. Vinovat pentru otrăvire este scos un agent GRU pe numele său Denis Sergeev care, alături de alți doi colegi, l-ar fi urmărit pe bulgar (mare minune că nu ne-au dat și cartea lui de identitate!). În mod cu totul excepțional, bulgarii otrăviți scapă. Și-aici din nou e ceva care pute. Nu înțeleg cum de au ajuns atât de proști agenții GRU încât nu mai pot omorî oamenii pe care pun ochii. Câte exemple de otrăviri ați avut în ultima perioadă? Nu-i oare ciudat că rușii sunt atât de proști încât nu reușesc să-și omoare țintele? Iar Novichok-ul ăsta pare un fel de jucărie, prea scapă toți! Mai mult, agenții GRU văd c-au ajuns atât de proști încât se cazează la hoteluri de lux cerând în mod special camere cu vedere la garajul viitoarei victime. Măi să fie!

Urmează două explozii la facilități aparținând producătorului bulgar BMZ-Sopot. În una dintre ele, undeva lângă Ivanovo, se aflau depozitate, din nou, arme ale EMCO. Iar e o coincidență ciudată întrucât de fiecare dată sar în aer doar depozite care NU APARȚIN EMCO, dar care au armament produs de EMCO!!! Pe 31 mai 2015, are loc un incendiu la Sofia, în clădirea fostului Institut pentru Tehnologii Speciale. Obiectivul nu mai avea importanță strategică, doar că acolo se aflau probe referitoare la… exploziile anterioare de la facilitățile BMZ-Sopot! Interesant nu?

Am pus în context informațiile pentru a vă putea face singuri judecata. Ceea ce constat este că, pe de o parte, serviciile de securitate ale statelor europene sunt făcute franjuri de către agenții GRU care aruncă în aer și incendiază după cum le vor mușchii, dar, pe de altă parte, și agenții ăia ai rușilor sunt proști de cad în gropi întrucât nu-s capabili nici măcar să omoare deabinele. Vedeți, în momentul în care mi se pun filme cu atâția proști, ceva începe să-mi scârțâie. Mai ales că toate treburile petrecute au fost niște confruntări dintre securiști de diverse culori, bine ascunse de ochii publicului.

În timpul primei explozii din Bulgaria mă aflam la Veliko Târnovo. Am văzut un breaking news uriaș la televizor și l-am întrebat pe bulgarul de la recepție ce se petrece: „E o explozie mare undeva aproape, dar n-au imagini. Nu se știe de la ce e”. Atmosfera media era ca pe la noi, cu fătuci excitate ş.a.m.d. care tocmai prinseseră breaking news-ul și profitau, luau telefoane, băgau baliverne etc. Pe seară, când m-am întors, l-am întrebat pe bulgar dacă s-a mai petrecut ceva. Mi-a spus doar că n-au mai dat nicio informație.

Sunt totuși chestii vechi. De ce-au explodat tocmai acum? Răspunsul vine din Cehia unde avem un conflict deschis între Senat și Președinție. Președintele Senatului, Milos Vystrcil, îl acuză pe președintele Zeman de înaltă trădare întrucât ar fi divulgat secrete de stat. Care-s totuși acele secrete? Zeman a declarat într-un interviu că, potrivit rapoartelor înaintate de către serviciile secrete, teza implicării agenților GRU în exploziile din munții Vrbetice nu se susține. Asta, într-adevăr, a fost ca o lovitură în moalele capului, mai ales că, în ciuda inflamării securiștilor cehi, o a doua explozie s-a petrecut tot în aceeași zonă. Ori cineva e foarte prost, ori asistăm la un joc sub steag fals. Ciudat de tot, nu-i așa!

Dar treaba nu se oprește aici. Pe 24 aprilie anul curent, Emilian Gebrev recunoaște cotidianului New York Times că a dat arme Ucrainei în faza activă a conflictului – cu toate că mailurile sale oficiale îl contrazic – și că a fost otrăvit DE TREI ORI de către ruși cu Novichok. Întâmplător, de aproximativ doi ani SUA a început să „investească” în producția bulgară de arme – conform unui tratat bilateral cu cântec – iar Gebrev este anchetat în Bulgaria pentru… corupție. Să vă mai spun că tratatul de colaborare vorbește și despre lupta comună împotriva corupției? Nu vă mai spun pentru că mai am ceva și mai interesant, adică o chestie murdară murdară de tot: Die Welt a dezvăluit că-n depozitele cehești se aflau depozitate, între altele, mine antipersonal. Ce-au căutat ele acolo, în timpul conflictului din Donbas, în condițiile în care aceste arme sunt INTERZISE de convențiile internaționale în vigoare? Asta-i o întrebare de KO!

Desigur, Ministerul Ceh al Apărării a respins pe 26 aprilie rapoartele respective fără a oferi alte explicații. Vă las singuri să trageți concluziile. Un singur aspect vă mai spun: dacă începe războiul cu Rusia, nu sforarii vor popula tranșeele. Asta e garantat!

Autor: Dan Diaconu

Citiţi şi:
America a generat o reţea de transfer a armelor de provenienţă rusească, din stocurile vechi ale armatelor est europene, către teroriştii sirieni
Minciuna «englezilor înstelați»!

yogaesoteric
20 iunie 2021