Oamenii de știință israelieni au reușit să sintetizeze embrioni umani din celule stem

Echipa Institutului Weizmann folosește un model de celule stem care le permite cercetătorilor să vadă în „cutia neagrăˮ a stadiului critic de început al sarcinii.

După un deceniu de muncă, cercetătorii de la Weizmann Institute of Science spun că au reușit să creeze modele de embrioni umani derivați din celule stem, în afara uterului.

Această reușită ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine dezvoltarea sănătoasă și nesănătoasă a embrionilor. De asemenea, are implicații pentru studierea geneticii diferitelor organe, pentru posibila creștere a organelor pentru transplant și pentru investigarea efectelor produselor farmaceutice asupra embrionilor.

Descoperirea a fost împărtășită în luna iunie într-o versiune pre-print a unei lucrări care se află în stadii avansate de revizuire la o prestigioasă revistă de specialitate.

Embrionul derivat din celule stem (SEM), care nu este supus niciunei manipulări genetice, este echivalent cu un embrion de 14 zile. Acesta are un embrion propriu-zis, un sac vitelin, o cavitate amniotică, o placentă și celule ale corionului, sau membrana fetală ultraperiferică.

„Nu are o inimă care să bată sau un creier, dar are o organizare foarte complexă și începe deja să prezinte o diferențiere timpurie a țesuturilor. Toate elementele de arhitectură sunt acolo și se află în relația și orientarea corespunzătoare unele față de altele”, a declarat profesorul Jacob Hanna.

Hanna și echipa sa de la departamentul de genetică moleculară de la Weizmann au fost primii care au publicat informații despre reușita creării de SEM-uri de șoarece în revista Cell din anul 2022 și în revista Nature din anul 2021.

https://cdn.jwplayer.com/previews/2sLmRgs9

Acum au realizat SEM umane printr-un proces complicat, bazat în parte pe studiul modelelor animale. Au fost multe experimente până când au găsit protocolul potrivit.

„A fost necesar să creăm celule stem pluripotente induse și să le determinăm să devină sacul vitelin, corionul, trofoblastele și așa mai departe. Și care era raportul și cum era necesar să le combinăm. Apoi le-am pus pe un agitator și am modificat protocolul de mediu”, a declarat Hanna pentru The Times of Israel.

„Unele dintre mediile pe care le-am folosit fuseseră discutate înainte, dar cele trei medii critice sunt nou folosite de grupul nostru și descrise în lucrarea noastră”, a adăugat el.

Cercetătorii israelieni resping anunțul lăudăros al lui Żernicka-Goetz, devenit viral pe internet: „Afirmațiile ei sunt scandaloase”

Această descoperire vine în urma unui articol din The Guardian despre un anunț făcut în cadrul reuniunii anuale a Societății Internaționale pentru Cercetarea Celulelor Stem din Boston, cu privire la crearea unui embrion uman sintetic de către profesoara Magdalena Żernicka-Goetz, de la Universitatea din Cambridge și de la Institutul de Tehnologie din California.

Hanna, care a împărtășit ultima sa descoperire pe plan intern în cadrul comunității medicale în ultimele șase luni, a respins anunțul lui Żernicka-Goetz, pe care l-a considerat prematur.

„Afirmațiile ei sunt scandaloase. Ea nu are nici măcar un articol pre-print publicat. Am urmărit prezentarea ei și am văzut cele câteva slide-uri pe care le-a arătat. Modelul ei nu are o placentă sau un sac vitelin, deci nu poate fi numit embrion. Nu l-aș numi un succes”, a spus el.

Deși din 2006 a fost posibilă transformarea celulelor sanguine sau cutanate de la adulți umani în celule stem embrionare în vase Petri, diferențierea se dovedește încă dificilă.

„În general, nu putem imita procesele foarte complexe care au loc în timpul dezvoltării embrionare. Pentru a face aceasta este necesar să aflăm care sunt genele și proteinele care sunt activate sau dezactivate în timpul acestui proces de dezvoltare. Odată ce le descoperim, putem să le adăugăm sau să le reducem. De aceea este necesar să imităm embrionul”, a declarat Hanna.

„Dar noi nu cunoaștem embrionul uman. Acesta își fabrică toate organele între ziua a șaptea și ziua 28 de sarcină. După aceea, este vorba doar de creștere pentru următoarele opt luni. Așa că ai aceste trei săptămâni rapide și critice la început, când se petrece toată această evoluție, fiind însă ca o cutie neagră”, a explicat el.

Nu există embrioni în acest stadiu pe care cercetătorii să îi studieze, deoarece majoritatea femeilor nici măcar nu știu că sunt însărcinate în timpul acestor prime săptămâni. Dacă au un avort spontan nici măcar nu ar ști.

https://cdn.jwplayer.com/previews/2VNRXMS2

Cu toate acestea, în cazul în care o femeie știe că este însărcinată și alege să facă avort în acel stadiu, în general, avortul se va face din punct de vedere medical. Un avort chirurgical, ceea ce este puțin probabil, ar afecta embrionul. Niciuna dintre aceste opțiuni nu ar furniza cercetătorilor embrioni pentru studiu, și cu siguranță nu în cantitățile mari necesare.

„Așadar, ceea ce avem noi este o modalitate de a vedea în interiorul acelei proverbiale cutii negre. Cu SEM-ul nostru avem un sistem model [extrem de apropiat de ceea ce ați găsi în uterul unei femei însărcinate] care ne permite să studiem problemele legate de dezvoltarea sacului vitelin, de exemplu. Sau putem afla de ce tubul neural nu se închide corect în această etapă”, a declarat Hanna.

Hanna a ținut să precizeze și a fost categoric că de fapt crearea de SEM-uri cu o lungime de doi-trei milimetri nu înseamnă creșterea lor până la termen în uter sau in vitro. Sarcina umană este pur și simplu prea lungă și complicată pentru aceasta din urmă. Prima pur și simplu nu funcționează din punct de vedere biologic.

„În afară de faptul că este ilegal, este imposibil de realizat. Chiar dacă cineva ar vrea să o facă, nu poți să-l pui înapoi în uter decât până la stadiul de 64 de celule al blastocistului. O jumătate de zi mai târziu, la orice specie, îl pui înapoi în uter și nu se implantează. Aceasta este valabil chiar și pentru embrionii naturali”, a declarat Hanna.

În articolul din The Guardian, Robin Lovell-Badge, șeful departamentului de biologie a celulelor stem și genetică a dezvoltării de la Institutul Francis Crick din Londra, a declarat că este imposibil de spus în acest moment dacă știința ar putea depăși acest obstacol, creând astfel potențialul ca SEM să se dezvolte într-o ființă vie.

„Este foarte greu de răspuns. Va fi greu de spus dacă există o problemă intrinsecă cu [SEM-urile] sau dacă este vorba doar de o problemă tehnică”, a spus el.

În cazul în care răspunsul va deveni mai clar, bioeticienii – atât laici, cât și religioși – vor interveni cu siguranță, dacă nu intenționează să o facă deja.

Citiți și:
Fabricile de organe: O companie israeliană dezvoltă „tehnologia uterului artificial” pentru a crește în mod sintetic embrioni umani în scopul prelevării de organe
Bioetica într-o societate orfană de Dumnezeu (I)

 

yogaesoteric
14 septembrie 2023

 

Also available in: Français