Omraam Mikhael Aivanhov – Aranjaţi-vă locuinţa interioară

 

Dacă ştiinţa şi tehnica vă pun zilnic la dispoziţie dispozitive noi care vă uşurează viaţa, aceasta nu înseamnă că este cazul să lânceziţi. Toate aceste facilitaţi este înţelept să le consideraţi ca pe nişte posibilităţi create pentru a vă dedica activităţii spirituale. Iată adevărata semnificaţie a progresului tehnic: să-i ofere omului timp liber, cu scopul de a-l folosi în direcţii creatoare, eminamente benefice.

Rămâne mai puţin de făcut asupra materiei exterioare? Aceasta vă este dat ca să aveţi mai mult timp pentru a lucra cu substanţa voastră interioară, să o stăpâniţi, să o spiritualizaţi şi să deveniţi astfel o prezenţă benefică pentru lumea întreagă. După fiecare efort spiritualizant, după fiecare exerciţiu, viaţa capătă o altă culoare, un alt gust.

Câţi oameni nu sunt copleşiţi de bunăstare şi totuşi sunt atât de blazaţi încât nu mai simt nicio bucurie!

Aceasta pentru că în interiorul lor nu mai există nicio activitate benefică creatoare, nici intensitate a vieţii. Dacă ar fi fost înţelepţi, ar fi continuat să se bucure de tot ce au, dar fără a se opri din eforturile interioare, căci această activitate este cea care dă gust fiecărui aspect al vieţii. Este necesar să vă obişnuiţi să puneţi accentul pe posibilităţile Lumii interioare, acolo, în interiorul vostru, unde vă aflaţi scufundaţi în permanenţă. Nu întotdeauna sunteţi în situaţia de a privi, de a asculta, de a atinge, sau de a gusta ceva din exteriorul vostru, în schimb vă aflaţi mereu în prezenţa voastră, în această Lume interioară, ale cărei bogaţii nu ştiţi încă să le folosiţi. Această Lume vă aparţine: oriunde mergeţi o luaţi cu voi şi vă puteţi baza pe ea, în timp ce lumea exterioară vă poate rezerva, în orice moment, o surpriză neplăcută.

Poate că, pentru un moment, vă puteţi închipui că deţineţi ceva dar, după un scurt timp, nu mai deţineţi nimic: fie că vi s-a luat, fie că aţi pierdut acel ceva. Dacă sunteţi în căutarea abundenţei, a plenitudinii, aflaţi că numai în interiorul vostru le puteţi găsi. Deocamdată nu ştiţi şi nici nu bănuiţi tot ceea ce în realitate deţineţi, cu ce cunoaştere şi cu ce puteri, adevărate comori, v-a înzestrat Dumnezeu. Este necesar să faceţi un efort pentru a ajunge să simţiţi şi pentru a folosi toate aceste resurse.

Voi face o analogie, pentru a putea înţelege mai bine aceste aspecte. Unii oameni au ştiut să-şi aranjeze atât de bine locuinţa încât nu ies din casă cu prea mare plăcere pentru a merge în alt loc unde se confruntă cu zgomote, praf, înghesuială. În timp ce alţi, care trăiesc prost, într-o locuinţă mizeră, fără niciun confort, folosesc orice prilej pentru a pleca de acasă (ceea ce de fapt nu este adevărata soluţie…). Şi acum, să explicăm.

Fiinţa spirituală este cea care şi-a aranjat atât de bine forul său interior, încât nimic nu-i lipseşte: poezia, culorile, muzica, toate se găsesc înlăuntrul ei şi suferă când este obligată să „iasă din casă”, să-şi părăsească toată această frumuseţe. În timp ce oamenii obişnuiţi, care nu s-au preocupat niciodată să-şi creeze un interior plăcut, se gândesc mereu să plece şi să se distreze în altă parte. Cum rămân singuri cu ei înşişi, se plictisesc, apare sărăcia.

Acum analizaţi care este situaţia cea mai avantajoasă. Din moment ce sunteţi zi şi noapte cu voi înşivă, nu este mult mai indicat să vă îngrijiţi de acel loc pe care nu-l veţi părăsi niciodată? De ce să lăsaţi în paragina interiorul vostru ca pe o locuinţă cu geamurile sparte şi pline de pânze de păianjen?

De acum înainte, preocupaţi-vă mai intens să înfrumuseţaţi, să îmbogăţiţi şi să armonizaţi totul în voi; nu numai că vă veţi simţi foarte bine la voi acasă, dar, în această locuinţă minunată, veţi putea primi şi invitaţi. Da, spiritele elevate se vor bucura să vă viziteze; poate unele se vor hotărî chiar să rămână permanent în preajmă, iar voi veţi fi cei care veţi beneficia de prezenţa lor. Fiţi convinşi de faptul că nu veţi putea găsi nimic în exteriorul vostru, dacă nu aţi găsit mai întâi în voi înşivă.

Căci, chiar dacă găsiţi ceva în exteriorul vostru, dacă nu l-aţi găsit în interiorul vostru, veţi trece pe lângă el fără să-l observaţi. Cu cât descoperiţi mai intens în voi Iubirea, Înţelepciunea, Frumuseţea interioară, cu atât le veţi întâlni mai des în jurul vostru. Vă închipuiţi că, dacă nu vedeţi anumite aspecte, ele nu există. Ba da, ele există şi, dacă nu le vedeţi, aceasta înseamnă că nu le-aţi cultivat suficient în voi înşivă. Lumea exterioară este constituită numai din reflectarea Lumii interioare, deci nu vă mai amăgiţi, căci nu veţi afla niciodată plenitudinea, pacea, bucuria exterioară, dacă nu aţi depus eforturi să le descoperiţi în voi înşivă.

Nu o dată, v-aţi făcut griji cu privire la viitor, gândindu-vă că nu sunteţi protejaţi împotriva accidentelor, a bolilor, a sărăciei… Dar de ce să vă otrăviţi existenţa imaginându-vă tot felul de aspecte rele ce vi s-ar putea petrece?

Este adevărat că nu ştim ce ne rezervă viitorul, dar cel mai bun mijloc de a evita posibilele necazuri din viitor este de a te strădui să trăieşti chibzuit în prezent. Viitorul va fi aşa cum îl construieşti în prezent. Deci, fiecare clipă de „acum” este importantă. Aşa cum prezentul este o consecinţă a trecutului, tot aşa viitorul este o prelungire a prezentului. Totul este înlănţuit; trecutul, prezentul şi viitorul nu sunt rupte unele de celelalte. Viitorul se construieşte pe fundaţia pe care i-o faceţi acum. Dacă această fundaţie este şubredă, este evident că nu aveți de ce să vă aşteptaţi la un viitor strălucit; dar dacă ea este bună, nu aveţi niciun motiv de îngrijorare: aşa cum sunt rădăcinile, tot aşa vor fi şi tulpina, ramurile şi fructele.

Trecutul este consumat; dar el a generat prezentul care, la rândul lui, poartă în el rădăcinile viitorului. Este necesar, deci, să începeţi să vă construiţi de pe acum viitorul, îmbunătăţindu-vă prezentul. Pentru aceasta, în fiecare zi puneţi-vă întrebarea: „Ia să văd ce am spus astăzi? Care au fost sentimentele şi gândurile mele?” Şi dacă aţi acţionat greşit, dacă aţi avut sentimente nefaste, gânduri rele, să ştiţi că v-aţi aliniat de partea Forţelor întunecate şi că ele vă vor distruge viitorul.

Dacă aţi trăit o zi într-un mod care vă nemulţumeşte, urmăriţi cel puţin la culcare să-i anihilaţi efectele, cu cele mai bune gânduri, luând cele mai bune decizii pentru a doua zi. Aceste gânduri, ca nişte albine harnice, vor spăla şi vor repara totul în timpul nopţii şi veţi începe ziua următoare în condiţii mai bune. Unii oameni trăiesc numai în trecut, parcă ar fi prizonierii unor evenimente petrecute în viaţa lor şi nu pot merge mai departe. Alţii, dimpotrivă, se aruncă în viitor, dar într-un viitor fantasmagoric, creat de imaginaţia lor şi care nu se va îndeplini niciodată. Este bine să privim, din când în când, în trecut, dar numai pentru a analiza când şi unde am greşit, sau când şi unde am acţionat corect, pentru a trage învăţăminte. Trecutul constituie un tezaur de experienţe pe care le putem utiliza pentru a trăi prezentul cât mai bine.

Dar în acelaşi timp, analizând trecutul, este bine să ne lansăm şi în viitorul îndepărtat, pentru a ne întreba cum îşi imaginează Dumnezeu viitorul umanităţii, în ce splendoare, în ce Lumină va ajunge ea să trăiască. Bineînţeles, sunt mulţi cei care se gândesc la viitor, dar la ce fel de viitor? În general ei îşi spun: „Peste câţiva ani ne vom căsători, vom avea copii, o ogradă, o căsuţă în faţa căreia vom putea sta şi vom putea să ne fumăm liniştiţi pipa privind la vacile care trec… sau la trenuri! O să respirăm şi puţin praf, apoi o să intrăm în casă, o să mâncam, o să bem şi un păhărel, apoi o să ne culcăm.” Doamne ce viitor frumos!
Veţi spune: „Dar nu aşa, noi…” Ştiu, voi vă gândiţi că veţi câştiga bani, că veţi face afaceri, că veţi obţine o oarecare glorie – profesor universitar, om de afaceri, ministru sau şef de stat – că veţi avea alături, zi şi noapte, o fată frumoasă pe care să o puteţi îmbrăţişa… Dar ce reprezintă până la urmă toate acestea? Este de plâns!

Acum este necesar să învăţaţi să priviţi mai departe, dincolo de acest viitor îndoielnic, şi să căutaţi orizonturi noi, să deschideţi ferestrele către infinit pentru a vedea care este adevăratul viitor al omenirii, cum îl imaginează Dumnezeu, şi să anticipaţi deja, prin modul vostru de viaţă, acest viitor.

Să nu vă împiedicaţi de noţiunea de timp, să nu spuneţi niciodată: „Da, dar atunci eu nu voi mai fi în viaţă, nu va mai fi epoca mea”, căci, spunând acestea, vă interziceţi adevărata frumuseţe, vă interziceţi înţelegerea adevăratului sens al vieţii.

Este necesar ca prezentul să fie timpul acţiunii conştiente, luminate, care îşi trage înţelepciunea din experienţele trecutului, dar care este, în acelaşi timp, stimulată de toate posibilităţile viitorului.
Iată perfecţiunea: lecţiile pe care vi le-a dat trecutul (şi numai Dumnezeu ştie câte lecţii ne-a dat trecutul umanităţii!) şi viitorul cu promisiunile sale nelimitate.

Dacă ştiţi cum să trăiţi în prezent, exprimând experienţa trecutului şi frumuseţea viitorului, vă apropiaţi de Dumnezeu. Care sunt versurile pe care Serafimii le cântă în faţa Tronului Domnului? „Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Dumnezeul Cel Atotputernic, acum şi pururea şi în vecii vecilor!” Iată cum conştiinţa voastră se poate expansiona în infinitatea Conştiinţei dumnezeieşti.

Nu este niciodată indicat să întreprindem ceva fără să cunoaştem Forţele pe care astfel le punem în acţiune. Căci începutul este esenţial. Aici, la început, se declanşează Forţele care, odată activate, nu se mai opresc în drum, ci acţionează până la capăt.

Vă aflaţi pe un munte, aveţi deasupra voastră o stânca enormă, gata să se prăbuşească la cea mai mică mişcare; depinde de voi dacă ea va rămâne la locul ei sau dacă îi veţi provoca alunecarea. Dacă din cauza voastră ea începe să se clatine, nu mai aveţi posibilitatea de a o opri: vă va strivi, atât pe voi, cât şi pe alţi împreună cu voi. Iar dacă veţi deschide porţile unei ecluze, va fi inutil să căutaţi apoi să opriţi apa!… Este întotdeauna uşor să provoci forţe sau evenimente, dar este foarte greu să le dirijezi, să le orientezi, pe scurt, să le domini.

Expresia „ucenicul vrăjitor” desemnează tocmai acel nechibzuit care a dezlănţuit nişte curenţi, pe care apoi este incapabil să-i mai stăpânească sau să-i mai dirijeze. Când agitatorii declanşează o revoltă, nu mai există mijloace pentru a o stăpâni: ea le scapă de sub control.

Înainte de a pronunţa un cuvânt, de a arunca o privire, de a scrie o scrisoare, de a da curs unei acţiuni, voi deţineţi toată puterea; odată declanşată acţiunea, s-a terminat, nu mai sunteţi decât spectatori, dacă nu chiar victime. În plan fizic, în plan astral sau în plan mental, Legea este una şi aceeaşi. Când simţiţi furia că se naşte în voi, dacă vă hotărâţi să o stăpâniţi pe loc, ea nu se va declanşa, dar dacă o lăsaţi să izbucnească, nu-i veţi mai putea opri cursul. La fel este şi în ceea ce priveşte ideile: dacă le lăsaţi să-şi facă cuib în voi, vor sfârşi prin a se înrădăcina. Deci fiţi vigilenţi şi nu uitaţi niciodată că numai la început deţineţi, cu adevărat, puterea.

Când spun început mă refer, printre altele, la începutul unei zile, începutul unei săptămâni, începutul unei cereri, începutul unei acţiuni, începutul unei afaceri etc. Conectaţi-vă la Lumea invizibilă pentru a vă crea cele mai bune condiţii pentru a acţiona. În stare de agitaţie, de dezorientare, comitem erori, facem încurcături sau distrugem. Şi aceasta se petece destul de des: acţionăm în grabă, orbeşte, iar rezultatele nu sunt grozave.

Pentru a acţiona corect este necesar ca, mai întâi, să căutaţi Lumina. În planul fizic deja faceţi aceasta: dacă sunteţi trezit noaptea de un zgomot, de ceva care s-a spart în cădere sau cineva care a intrat… Ce faceţi atunci, daţi buzna, aşa, în întuneric? Nu, căci este riscant. Întâi aprindeţi o lumină ca să vedeţi şi abia apoi acţionaţi. Ei bine, în orice situaţie din viaţă este necesar mai întâi să aprindeţi lumina, adică să vă concentraţi, să vă reculegeţi pentru ca să ştiţi cum să acţionaţi. Dacă nu aveţi lumină, o veţi lua la stânga, la dreapta, veţi bate la mai multe porţi, veţi căuta tot felul de mijloace care se vor dovedi nepotrivite.

Deci, înainte de a întreprinde ceva mai important, este necesar să vă concentraţi câteva minute gândurile asupra Lumii inteligente, din Lumină, şi să cereţi să aflaţi cum este cel mai bine să acţionaţi.

Răspunsul va veni sub forma unei idei, a unui sentiment precis sau a unei imagini simbolice. Dacă răspunsul este foarte clar, puteţi trece la acţiune. Dar dacă simţiţi o nehotărâre, un resentiment, o tulburare sau o contradicţie, aceasta înseamnă că obstacolele sau duşmanii vă barează calea. Atunci, amânaţi totul, apoi puneţi din nou întrebarea şi aşteptaţi înainte de a acţiona, până când drumul va fi clar şi liber.

Când sunteţi pe punctul de a întreprinde ceva pentru prima dată, aveţi grijă să fiţi calmi, concentraţi-vă întreaga atenţie asupra primului gest, a primei mişcări şi executaţi-o corect, fără nicio greşeală Repetaţi apoi puţin mai repede şi apoi din ce în ce mai mult, până când veţi atinge ritmul şi viteza dorite: veţi observa că execuţia va fi din ce în ce mai uşoară, rămânând în acelaşi timp impecabilă. Indiferent de gestul sau de actul pe care îl aveţi de executat, dacă de la început v-aţi creat un tipar corect, îl veţi repeta întotdeauna cu corectitudine.

Dacă astăzi comiteţi erori într-un anumit domeniu, aceasta se datorează faptului că în trecut, fără să vă daţi seama, aţi creat un tipar defectuos. Dacă la prima mişcare, la primul gest, cu un obiect sau cu o persoană nu aţi fost atenţi şi aţi comis o eroare, acum suportaţi consecinţele: greşelile se acumulează şi se agravează cu trecerea timpului. Este foarte greu să reparăm în prezent greşelile comise în trecut şi întipărite adânc în noi, dar este uşor a învăţa să creăm corect tiparele noi.

Citiţi şi:

Omraam Mikhael Aivanhov – Consacraţi-vă viaţa unui ţel superior

Omraam Mikhael Aivanhov – Închideţi uşa entităţilor inferioare

Cum să trezim şi să dinamizăm în universul nostru lăuntric «fluxul energetic magic, evolutiv» generator de fericire

 

yogaesoteric
11 iunie 2020