ONU a adoptat o declaraţie de faţadă privind drepturile indigenilor

de Mihai Vasilescu

În septembrie 2007, Adunarea generală a ONU a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Indigenilor. Aceasta prevede recunoaşterea drepturilor a 370 de milioane de indigeni la autodeterminare şi control asupra propriilor pământuri şi resurse. Adoptarea ei reprezintă încununarea a 22 de ani de negocieri între statele membre ONU, asociaţiile pentru apărarea drepturilor omului şi reprezentanţi ai comunităţilor de indigeni din Africa, America de Sud şi Australia.
 
Ea stipulează drepturile indigenilor de a-şi menţine propriul mod de viaţă şi propria organizare socială, instituţiile, culturile şi tradiţiile, conform cu nevoile şi aspiraţiile lor şi de a participa la luarea de decizii politice, economice, de mediu, etc. în zonele în care locuiesc. Declaraţia a fost aprobată cu 143 de voturi pentru şi 4 împotrivă. Ţările care au votat împotrivă au fost SUA, Canada, Australia şi Noua Zeelandă, motivând aceasta prin faptul că recunoaşterea drepturilor indigenilor subminează dezvoltarea economică şi implementarea normelor democratice.

Nu au trecut însă nici trei luni de la adoptarea acestei rezoluţii că unei delegaţii a indigenilor din Bali i-a fost interzis accesul la „Convenţia privind schimbările climatice”, organizată în această ţară la iniţiativa Băncii Mondiale şi  a ONU. Această delegaţie fusese invitată oficial, însă accesul i-a fost interzis după ce şi-a manifestat dezaprobarea faţă de „falsele soluţii propuse de Banca Mondială şi ONU pentru rezolvarea problemelor climatice.” Printre acestea se numără în mod surprinzător: introducerea combustibililor vegetali şi evitarea tăierii pădurilor. Organizaţiile indigenilor au arătat că aceste măsuri, deşi par a fi generoase şi adaptate, nu rezolvă cauza reală  problemei. Din contră, o agravează, pentru că aşa cum sunt puse în acest moment în aplicare, dau impresia că se face ceva, în timp ce le oferă mega-corporaţiilor şi ţărilor bogate mijloacele pentru a polua şi mai mult. 

Un exemplu în acest sens îl constituie construirea de centrale eoliene într-o zonă locuită de indienii Wayuu din Columbia şi considerată sacră de aceştia (Jepirachi Wind Project). Nimeni nu le-a cerut permisiunea pentru aceste construcţii, care puteau foarte bine fi amplasate şi în altă parte. Mai mult, 200 de indieni Wayuu au fost omorâţi în timpul evacuării zonei, iar în final, energia electrică generată de centralele eoliene este utilizată pentru a alimenta uriaşul complex minier de la Cerrejon. „Pretextul ecologic nu mai poate fi utilizat din moment ce în final, energia produsă ecologic este folosită pentru extragerea de combustibili fosili care poluează”, susţin reprezentanţii indigenilor. „Ipocrizia Băncii Mondiale este fără margini. Pe de o parte organizează dezbateri de genul celei din Bali, pentru a da impresia că se preocupă de mediu, pe de altă parte finanţează companiile care poluează. Considerăm că aceste soluţii sunt promovate ca o acoperire, pentru a da impresia că se face ceva în acest sens.”

Punctul lor de vedere este susţinut şi de un document semnat de 84 de organizaţii non guvernamentale: „Banca Mondială se vrea a fi un actor principal în domeniul reglementării schimbărilor climatice, dar nu este credibilă. Prin finanţarea la scară globală a industriilor bazate pe combustibili fosili şi a tăierilor de păduri, Banca Mondială îşi subminează singură eforturile ecologice. Suntem îngrijoraţi că planul elaborat de Banca Mondială pentru reducerea emisiilor de carbon şi a tăierii pădurilor a fost creat în grabă, fără dezbateri publice. În special indigenii, care sunt direct afectaţi de aceste fenomene, întrucât trăiesc în pădurile din zona tropicală şi subtropicală, nu au fost consultaţi. Nu este prea clar cine beneficiază de fapt de pe urma acestui plan elaborat atât de rapid.”

Tom Goldtooth, reprezentant al indienilor Navajo şi director al Indigenous Environmental Network (IEN) arată că „planurile de reducere a emisiilor de carbon nu au nicio legătură cu realitatea şi au ca scop doar a-i face pe cei bogaţi să se simtă mai puţin vinovaţi pentru ceea ce fac. De fapt aceste planuri le permit să polueze, să continue să polueze şi chiar îi plătesc ca să polueze.” 

Citiţi şi:

Aşa zisele ajutoare umanitare acordate de SUA ţărilor din lumea a treia au la bază interese financiare

Banca Mondială şi mgacorporaţiile pun monopol pe apa planetei

yogaesoteric
18 martie 2009