ONU a instituit un Pact Global ce încurajează distribuția migranților
În pofida faptului că tot mai multe state au început în ultimii ani să se opună primirii unor fluxuri masive de migranți pe teritoriul lor, Organizația Națiunilor Unite a creat un Pact Global ce propune o colaborare internațională care să gestioneze o „migraţie sigură, ordonată şi regulată”. Pactul a fost anunțat în 13 iulie 2018 la New York, a fost adoptat în zilele de 11 și 12 decembrie la Marrakesh (în Maroc) și urmează să fie ratificat printr-un vot final pe 19 decembrie 2018 la sediul ONU din New York, în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite.
Dacă în iulie toţi cei 193 de membri ai ONU, cu excepţia Statelor Unite, fuseseră de acord cu prevederile pactului, la Marrakesh și-au mai manifestat adeziunea doar aproximativ 150 de state. Reprezentanții țărilor care s-au retras au formulat critici la adresa inițiativei ONU, apreciind că demersul ar putea stimula fenomenul migrației, în special către Europa. De asemenea, criticii au constatat că proiectul ONU nu stabilește o delimitare clară între migrația legală și cea ilegală, consolidează drepturile migranților și chiar pledează pentru o stranie interzicere a arestărilor acestora.
Printre statele care s-au retras se numără Austria, Australia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Elveţia, Italia, Republica Dominicană, Letonia, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Statele Unite s-au delimitat de acest proiect înainte ca el să fi fost aprobat pe 13 iulie, pe motiv că este contrar politicii cu privire la migrație promovată de preşedintele Donald Trump. În Franța, amplele mișcări de protest ale „vestelor galbene” din ultimele săptămâni au solicitat inclusiv respingerea Pactului pentru migranți. Cu toate acestea, președintele Macron a trimis în Maroc o delegație care să sprijine Pactul.
Dintre liderii europeni care susțin venirea, în continuare, a fluxurilor de migranți se distinge din nou cancelarul Germaniei, Angela Merkel, care la Marakkesh a pledat cu insistență pentru multiculturalism. Alături de ea au fost premierii Spaniei, Greciei şi Belgiei. În Belgia, ca și în Franța, există în rândul populației o opoziție puternică față de Pact. Cel mai mare partid belgian, Noua Alianță Flamandă, a declarat că nu poate fi de acord cu semnarea de către Belgia a pactului ONU pentru migrație. În semn de protest mai mulți miniștri și-au dat demisia.
Dar să mai vedem câteva dintre prevederile propuse de ONU prin acest Pact. Conform documentului oficial, la paragraful 12 se prevede că în noua interpretare conceptul de „refugiat” va fi extins de la populațiile ce trăiesc în zone cuprinse de războaie la toți cei afectați de „schimbările climatice” și „dezastre de mediu”. Numărul refugiaților protejați de Pact va crește astfel substanțial. De altfel, nu se va mai face distincție între termenul de „refugiat” și cel de „migrant”. Paragraful 43 anunță că se va crea o „rețea globală” de instituții de educație, cu universități, asociații și institute de cercetare, iar fiecare stat semnatar se angajează să participe la susținerea acestei rețele, inclusiv prin acordarea de burse. Statele gazdă vor asigura, de asemenea, și locuințe gratuite precum și numeroase servicii sociale pentru migranți. Pactul mai recomandă, la paragraful 90, promovarea unei „atitudini pozitive” față de transferul de migranți dintr-o țară în alta. Uniunea Europeană va asigura migranților câte un card bancar ce va fi încărcat lunar cu o sumă suficient de mare, furnizată, desigur, în principal de statele gazdă.
Trebuie precizat că în pofida discursului sensibilizator venit din partea ONU și a UE privind problemele „refugiaților”, mulți dintre aceștia vin pur și simplu să profite de un sistem social mai bun decât cel din țara lor, nu se integrează în societățile care îi primesc și chiar creează grave turbulențe, adeseori însoțite de violență.
În Germania există în prezent zeci de mii de migranți indezirabili, clandestini. Deși Merkel declară public că îi iubește, în octombrie 2018 Berlinul a vrut să scape de 40.000 de migranţi expediindu-i în Italia cu zboruri charter. Dar vicepremierul Matteo Salvini a rămas foarte ferm în decizia de a nu-i primi: „Nu acceptăm nicio înţelegere care poate aduce în Italia măcar un picior de imigrant în plus”, a tăiat scurt orice negociere liderul Ligii de Nord, trântindu-le uşa în nas germanilor.
Salvini a închis porturile italiene pentru bărcile pneumatice ale ONG-urilor soroșiste care transportau mii de migranţi clandestini și a decis să închidă și toate aeroporturile pentru zborurile cu migranți dinspre Germania.
Migrația a devenit o temă importantă în dezbaterile publice din Italia, țară în care peste 600.000 de migranți au sosit în ultimii patru ani, după ce au traversat Marea Mediterană. În acest context Matteo Salvini și-a manifestat în mai multe rânduri opoziția față de imigrație, denunțând în termeni duri mai ales orientarea radicală a Islamului. Conform La Stampa, într-o reuniune electorală din Umbria, el a explicat că legea șaria „vine în contradicție cu Constituția țării”. Un exemplu, spunea el, este acela că musulmanii consideră femeile drept ființe inferioare și le tratează ca atare. „Ca lege, Islamul este incompatibil cu valorile italiene. Iar când justiția islamică predomină în fața justiției naționale italiene, atunci asta este o problemă pentru mine”, a afirmat Salvini. El a atras atenția că „societatea, cultura, tradițiile și modul nostru de viață sunt în pericol”, iar „secole de istorie riscă să dispară dacă islamizarea, care până acum a fost subestimată, are câștig de cauză”.
Și Silvio Berlusconi, liderul partidului Forza Italia, a declarat la începutul anului că imigrația este în Italia o „bombă socială care stă să explodeze”. Berlusconi, care a fost de mai multe ori prim-ministrul Italiei a mai afirmat că „Imigrarea a devenit o problemă urgentă, pentru că după mai mulți ani cu o guvernare de stânga, avem 600.000 de imigranți care nu au dreptul legal de a locui aici. Considerăm că este o prioritate să recăpătăm controlul asupra situației”, a spus Berlusconi.
Transferul migranților dintr-o țară în alta este de fapt unul dintre punctele esențiale ale Pactului Global pregătit de ONU. Ce înseamnă aceasta? Că țările care sunt deja saturate de migranți vor putea să îi repartizeze către celelalte state semnatare care încă nu și-au primit „cota” de câteva sute de mii de nou-veniți. Cum Europa de Vest este deja ticsită, iar în Europa de Est cam toate țările au refuzat categoric să își deschidă granițele, unde credeți că va fi direcționat fluxul? Spre România! La noi problema nici măcar nu a fost supusă unei dezbateri publice, așa cum – nu-i așa? – ar cere democrația. Părerea populației nu a contat pentru Klaus Iohannis sau ceilalți conducători politici, care au trimis la Marrakesh o delegație în vederea aderării României la Pact.
Mai multe asociații civice au urmărit să trezească românii prin câteva manifestații de protest. Într-un comunicat emis de acestea în data de 5 decembrie 2018, se arată printre altele că Pactul pentru migranți încalcă flagrant Constituția României, care stabilește că „Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine” (Art. 3, alin. 4). Comunicatul mai atrage atenția că pentru aderarea României la o înțelegere internațională poporul român trebuia consultat prin dezbateri publice, conform Legii Tratatelor 590/2003.
Reprezentanții asociațiilor civice care au protestat în România consideră că adoptarea pe furiș a Pactului constituie un act de trădare națională, care servește „visului marxiștilor dintotdeauna: destructurarea națiunilor într-un ghiveci internaționalist ușor de guvernat”.
Citiți și:
O rasă de corcituri va popula Europa
Cartierele de tip «no-go area» din Europa Occidentală și utopia asimilării imigranților
România urmează să primească 73.000 de imigranți. Este ce spune un europarlamentar român
yogaesoteric
13 decembrie 2018