Operațiunea de „instalare a etnicului german Iohannis la cârma României”

Bogdan Tiberiu Iacob a făcut o interesantă și complexă analiză care tratează, în principal, istoria structurii de putere din PNL, după perioada Tăriceanu.

Redăm mai jos o parte a acestei analize, în care jurnalistul abordează un subiect incendiar – și anume preluarea puterii de către Iohannis.

„Se vede, azi, cu ochiul liber că în 2013-14 am asistat la o operațiune minuțioasă de instalare a etnicului german Klaus Iohannis la cârma României pentru un deceniu”, scrie jurnalistul.

Iar Bogdan Iacob subliniază că e vorba de „o operațiune complexă, presărată chiar cu arestări și dosare penale, care a inclus decuplarea PNL de PSD, reorientarea forțată și rapidă către PDL, fostul mare dușman, saltul peste noapte de la ALDE european la PPE, eliminarea din ecuație a lui Crin Antonescu, plasarea lui Iohannis la șefia PNL.”

„Mai apoi, obținerea statutului de prezidențiabil, deconspirarea lui Ponta ca ofițer acoperit, amânarea procesului de incompatibilitate până după alegerile prezidențiale șamd”, adaugă jurnalistul concluzionând că e vorba de „o operațiune amplă și care nu a fost ușor de transpus în practică, în cea mai mare măsură din cauza opoziției liberalilor față de varianta Iohannis”.

Ori, jurnalistul atrage atenția că nici până azi „nu știm exact ce a fost în spatele misterioasei ieșiri din schemă a lui Crin Antonescu pentru a-i deschide drum lui Iohannis”.

„S-a vorbit de un șantaj pe motiv de locuință achiziționată suspect”, amintește Iacob, dar „sigur e că Antonescu, deși s-a supus șantajului, a sperat până în ultima clipă că un PNL deloc iubitor de Iohannis îl va readuce pe val. Și șanse chiar au fost în acest sens. Dar nu suficiente.”

Aici ar fi de adăugat detalii care pot fi folositoare investigatorului – ascensiunea inexplicabilă a unor personaje în perioada Antonescu, figuri pe care le regăsim ulterior în imediata apropiere a lui Iohannis.

E vorba de Dan Mihalache, care din deputat PSD și apropiat de liderii istorici social democrați, ajunge principalul consilier al lui Antonescu, preluat apoi de Iohannis, ca șef de campanie și șef al cancelariei prezidențiale.

Dar, mai ales e vorba de Eduard Hellvig, un relativ obscur parlamentar al partidului lui Dan Voiculescu (PUR-PC), care ajunge peste noapte omul care taie și spânzură în PNL-ului lui Antonescu.

La fel ca Mihalache, Hellvig a fost preluat de Iohannis, cariera sa continuând fulminant, ajungând în prima poziție a Intelligence-ului românesc! Și, nota bene, fiind omul care semnează debarcarea celui mai puternic ofițer din domeniu, generalul Coldea!

Încă o remarcă – Hellvig este primul demnitar român de forță cu biografia puternic legată de Soros! Înaintea lui a fost Sandra Pralong, dar nu se poate compara puterea dobândită de micuțul sălăjean cu cea a helveto-româncei repatriate.

Întrebare cheie: cum de au ajuns foștii oameni de încredere ai lui Antonescu oamenii cheie ai lui Iohannis? Ai celui care i-a luat locul lui Antonescu?

Să existe o legătură și cu faptul că primele discuții cu Iohannis, la Sibiu, pentru a-i explica rolul ce urma să-l aibă în politica mare, au fost făcute de „mortul” Dinu Patriciu, unul dintre puținii care l-au vizitat pe Pacepa și s-au ocupat de revendicarea averii trădătorului?

Bogdan Iacob observă un detaliu foarte interesant, mai exact o observație de ziarist experimentat: „Iohannis a avut pe parcursul întregii operațiuni aerul că știe cu precizie textul piesei pe care o juca, fără a se putea împiedica, însă, să gafeze uneori, din prea multă siguranță de sine”.

„Altfel spus, câteodată a luat-o înainte cu replicile, băgând pe alții în ceață”, subliniază jurnalistul.

În prima parte a textului (de pe Inpolitics), Bogdan Iacob a descris momentul în care Orban, cotat cu mari șanse să preia PNL după Antonescu, renunță în favoarea lui Iohannis. Ori, jurnalistul consideră că „un alt mare mister rămâne brusca și profunda reorientare a lui Orban către stranierul Iohannis, exact când soarele ieșea și pe ulița lui și era de departe favorit la șefia PNL, mai apoi la Cotroceni”.

„Să fi fost oare și Orban șantajat cu ceva? Cu bunul său prieten, se spune, magnatul Nelu Iordache, care la momentul derulării evenimentelor de mai sus stătea deja de un an și jumătate în arest, dar fusese trecut doar la control judiciar fix în luna mai 2014, puțin înaintea declanșării nebuniei din PNL? Posibil, dacă ne amintim că, doi ani mai târziu, Orban pierdea candidatura la primăria generală din cauza denunțului penal al altui afacerist, Tiberiu Urdăreanu”, scrie jurnalistul.

Bun cunoscător al ițelor din PNL, Bogdan Iacob consideră că „indiferent de motivele marii deturnări a lui Orban întru sprijinirea unui politician fără legătură cu PNL, este clar că acesta a fost piesă grea în marea operațiune”.

Dar, atenție, jurnalistul consideră că, la fel de clar este că Orban „e la curent cu marile jocuri de culise care l-au propulsat pe pupilul Angelei Merkel la Cotroceni”.

Ne putem întreba: oare e „pupilul” doar al Angelei Merkel?

Bogdan Tiberiu Iacob crede că, prin ultimele sale intervenții, Orban ar fi lansat „buzduganul greu spre președinte, anunțând, subtil, că ar putea urma curând oarece dezvăluiri deranjante despre traseul său politic de vârf”.

„Nu ne rămâne decât să așteptăm, cu interes, evoluția evenimentelor. Care se anunță fierbinți rău de tot”, conchide Bogdan Tiberiu Iacob.

Ori, chiar dacă nu împărtășim ideea că „Orban cel bun” ar face asemenea dezvăluiri de capul lui, așteptăm, cu interes, continuarea poveștii. Este o parte importantă a poveștii despre cum a devenit România o colonie, prin acțiunea tuturor celor menționați mai sus.

Citiți și:
Cărturar de top: «Iohannis a instaurat cel mai securist stat. Rareori în istorie s-a furat mai mult!»
Dan Puric, despre Președintele Iohannis: «un pion pe o masă de șah». Această țară e condusă din afară spre prăbușire și spre desființare

 

yogaesoteric
5 octombrie 2021