Pădurea Românească. Resursă economică şi strategică, ecosistem nepreţuit, mediu de spiritualitate înaltă, mediu de psihoterapie şi poezie (III)

Citiți partea a doua a articolului

Studiile moderne ale dr. Qing Li şi ale colaboratorilor săi au dovedit fără dubiu că „îmbăierea” în mediul pădurii ,,reduce tensiunea, diminuează starea de stres, îmbunătăţeşte sănătatea la nivel cardiovascular şi metabolic, scade glicemia, îmbunătăţeşte concentrarea şi memoria, înlătură depresia, îmbunătăţeşte pragurile de durere, creşte nivelul de energie, întăreşte sistemul imunitar cu celule NK, măreşte producţia de proteine anticancer, ajută la slăbit” (dr. Qing Li, 2019).

La rândul său, Jorn Viumdal, cercetător la Universitatea Norvegiană de Ştiinţe ale Vieţii şi colaborator NASA, evidenţiază faptul că în lipsa mediului natural împădurit, pentru a ne susţine sănătatea este neapărat necesar măcar să aducem natura mai aproape de noi, chiar în casă.

Dacă natura verde lipseşte un timp îndelungat de lângă noi ne putem îmbolnăvi şi iată simptomele identificate la majoritatea celor afectaţi:
1) dureri de cap;
2) o senzaţie de greutate la nivelul capului;
3) oboseală;
4) iritaţii ale tractului respirator.

Aceste disfuncţii ale organismului apar în condiţiile în care:
1) petrecem foarte mult timp în spaţii închise;
2) suntem afectaţi de iarnă;
3) atunci când nu ne aflăm un timp îndelungat lângă spaţiile verzi;
4) atunci când lumina din jurul nostru este prea slabă sau inadecvată.

Elementele toxice din mediul nostru sunt preluate şi neutralizate de puterea acestor plante de apartament (Viumdal, 2020).

Cercetătorul norvegian militează pentru o alternativă urbană şi casnică în ceea ce priveşte obţinerea ,,aerului de pădure” care este indispensabil unei vieţi normale şi sănătoase. Cu alte cuvinte el sugerează în lucrarea sa, dar şi în conferinţele pe care le susține, crearea unei atmosfere sănătoase pentru ambientul din proximitatea noastră şi prin amenajarea unui microclimat care să conţină plantele potrivite să producă efectul de ,,aer de pădure”, adică în limba norvegiană skogluft.

Metoda psihoterapeutică aplicată în natură

Intervenţiile psihoterapeutice alternative care se desfăşoară în mediul dendrologic implică în primul rând practica diferitelor exerciţii fizice de gimnastică şi respiraţie controlată; alergarea şi mersul pe bicicletă prin pădure; plimbările şi nu în ultimul rând odihna şi meditaţia sub coroana arborilor reglează dinamica subtilă neuropsihofiziologică. Dar în prezent cercetătorii au redescoperit faptul că persoanele afectate psihic de anxietate, depresie sau alte afecţiuni psihocomportamentale pot să beneficieze de energia copacilor şi arborilor într-o manieră terapeutică specială prin îmbrăţişarea trunchiului acestora.

Qing Li recomandă şi folosirea celor cinci simţuri: ,,ascultă păsările care cântă şi briza care foşneşte printre frunzele copacilor; uită-te la nuanţele de verde şi la lumina care se filtrează prin crengi; simte mireasma pădurii şi inspiră aromoterapia naturală a fitoncidelor; inspiră adânc şi simte prospeţimea aerului; pune mâinile pe trunchiul unui copac, cufundă-ţi degetele de la mâini sau de la picioare într-un pârâu. Întinde-te la pământ; soarbe mireasma pădurii, simte bucuria şi calmul”. De asemenea, Qing Li arată că mersul în picioarele goale prin iarba din pădure (evitând accidentările) stimulează sistemul imunitar (dr. Qing Li, 2019).

După cum se arată în articolul lui Valentin Trufaşu „Cum ne vindecăm cu terapia prin copaci şi ce este necesar să evităm. Copacii vampir şi rolul lor în dendroterapie”, publicat pe internet, aflăm că există trei categorii de copaci din punct de vedere energetic:
1) copacul donor care îţi transmite energie,
2) copacul receptor care îţi ia din bioenergia personală şi
3) copacul neutru.

Conform unor cercetări recente evidenţiate de autorul Adi Mondiru în articolul său „Silvoterapia ‒ Medicamentele pădurii”, psihoterapeuţii consideră că arealul silvic influenţează benefic psihicul oamenilor şi susţine sănătatea acestora pe termen lung. Copacii înalţi exprimă voinţă şi tenacitate, cei cu un coronament generos demonstrează grandoare şi putere iar pomii fructiferi, la rândul lor, fac trimitere şi suscită imaginaţia creatoare etc.

Ramurile acestor arbori, dacă sunt puternic dezvoltate şi se găsesc în număr redus, arată forţă, cele subţiri, cu ramificaţii numeroase, sensibilitate, cele ondulate demonstrează opoziţia şi rezistenţa iar cele orizontale permanenţă şi durabilitate, cele verticale dorinţa de afirmare, iar cele înclinate lipsa de voinţă. Frunzele groase şi mari exprimă forţă, cele subţiri şi sensibile la adierea vântului agitaţie, instabilitate etc.

În acest sens, ar fi folositor pentru oamenii întristaţi şi melancolici să meargă toamna prin pădurile de arţari, atunci când frunzele lor devin portocalii (nuanţă revigorantă) sau, în restul anotimpurilor, în cele de brazi. De exemplu, subiecţii afectaţi de abulie (lipsa de voinţă) sunt îndrumaţi să se plimbe pe străzile şi uliţele drapate cu plopi sau brazi înalţi, iar cei maniacali sau paranoicii rigizi să petreacă un timp cât mai lung pe malul apelor cu sălcii plângătoare.

Specialiştii afirmă că o pădure are în proximitate efecte stimulatoare, iar de la depărtare emite influenţe şi energii calmante, liniştitoare. Prin receptarea subtilă a acestor efecte putem să ne încărcăm cu bioenergie de la arbori, preluând astfel o parte din energiile telurice transmutate biologic. În acest fel se pare că ne putem reechilibra energia subtilă dar şi pe cea grosieră necesară existenţei noastre pe multiple nivele biostructurale.

După cum s-a constatat întotdeauna şi la nivelul simţului comun, cercetările ştiinţifice confirmă starea de bine ce se instalează imediat ce ai ajuns într-o pădure. Cântecul vieţuitoarelor înaripate, freamătul arborilor mângâiaţi de vânt, atingerea ierbii mătăsoase şi în general toată vibraţia mediului ne induc o stare de relaxare care ne binedispune foarte repede. După anumite cercetări s-a constatat că mediatorii chimici de la nivel cerebral cum ar fi oxitocina, serotonina şi dopamina se evidenţiază într-o activitate subtilă mult mai accentuată la persoana care atinge şi îmbrăţişează un arbore sau un copac (pe o vreme bună). Ceea ce ne spune că putem bănui cel puţin o stare intenţională de atribuire a unor sentimente de acceptare, gratitudine şi recunoştinţă pentru un mediu natural plin de influenţe binefăcătoare. Dar cu siguranţă pot să existe şi transmiteri subtile directe din partea copacilor care comunică specific ,,lumii vegetale” stările lor pentru cei din proximitate fie ei oameni, animale sau semeni din societatea dendrologică.

Încheiere. Consecinţe şi precizări

Dr. Qing Li, celebrul terapeut şi cercetător, afirma în lucrarea sa Pădurea care vindecă. Shinrin-yoku. Metoda japoneză pentru o viaţă fericită şi lungă, că: ,,Pădurile sunt o resursă uimitoare. Ele ne dau tot ce este necesar pentru a exista. Produc oxigen, curăţă aerul pe care îl respirăm şi ne purifică apa. Opresc inundaţiile provocate de râuri şi erodarea munţilor şi a dealurilor. Ne asigură hrană, îmbrăcăminte şi adăpost şi materiale de care avem nevoie pentru mobilă şi unelte. Pe lângă asta pădurile ne-au ajutat întotdeauna să ne vindecăm rănile şi să tratăm bolile. Şi din vremuri imemorabile, ne-au despovărat de griji, ne-au liniştit conștiințele tulburate, ne-au refăcut şi ne-au înviorat. Totuşi până de curând, n-au prea existat dovezi ştiinţifice care să susţină ceea ce am ştiut întotdeauna în mod instinctiv despre puterea vindecătoare a pădurii” (Qing Li, 2019).

Cu cât există mai mulţi copaci, cu atât vom avea zone geografice mai benefice unde noi, oamenii, să ne putem simţi foarte bine, mulţumiţi şi fericiţi. Acolo unde la nivel local ei au fost tăiaţi sau nu mai există din diferite motive, este necesar de urgenţă să fie plantaţi sau replantaţi, hidrataţi şi îngrijiţi. S-a dovedit ştiinţific că arborii şi copacii, la fel ca mai toate plantele, simt proximitatea benefică, prelucrează specific aceste informaţii şi pot să facă un feed-back subtil prin generarea unor efecte extraordinare de ameliorare a mediului şi a calităţii vieţii noastre biosomatice şi psihologice. Când respirăm un aer curat încărcat cu oxigen suntem mult mai activi şi fericiţi, adică avem şi premisele unei gândiri optimiste şi eficiente. Pădurea şi copacii, precum şi vietăţile pe care le adăpostesc sunt pentru totdeauna o parte integrantă din viaţa noastră de zi cu zi şi dacă copacii sunt bolnavi sau tăiaţi nici noi nu avem cum să mai fim sănătoşi. Acolo unde pădurea prosperă şi noi, oamenii, vom străluci întotdeauna în longevitate psihologică şi somatică!

Autor: Gabriel Ungureanu, doctor în psihologie

Citiți și:
,,Natura nu este de vânzare”, îi spune Vandana Shiva lui RFK Jr.
Pădurea de piatră din Madagascar, un loc ce este unic în lume

yogaesoteric
3 februarie 2023