Pași spre a obișnui populația cu implantarea de cipuri – în cadrul festivalului Neversea, s-a plătit doar cu brăţara cu cip

 

Unul dintre cele mai așteptate evenimente muzicale de pe litoralul românesc, festivalul Neversea, a adus în acest an, pe cele șapte scene, artiști renumiți ai genului electronic, dar nu numai.

În perioada 7-9 iulie, peste 150 de artiști internaționali au urcat pe scenele festivalului. Iar la o asemenea amploare, se cere o desfășurare de forțe pe măsură. Sute de polițiști din toate structurile Inspectoratului General al Poliției Române, 150 de jandarmi, dar și poliţişti locali au asigurat liniștea și siguranța.
În plus, 300 de agenți de securitate privați au activat în perimetrul evenimentului. Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dobrogea al județului Constanța a amplasat două spitale de tip PMA (post medical avansat) lângă zona de mainstage și în imediata apropiere a accesului în festival, dar și patru puncte de prim ajutor. De asemenea, toate camerele de gardă ale tuturor spitalelor din Constanța, dar și din județ au fost deschise pentru sprijin medical, în caz de nevoie.

Preschimbarea biletelor în brățara de festival s-a făcut doar cu actul de identitate, începând cu data de 6 iulie, ora 14.00, la zona de check in de la singura intrare în festival amplasată la intrarea pe plaja Modern, strada Lebedei, dinspre Portul Turistic Tomis Constanța.

Cu brățara de festival s-a asigurat și accesul și plata în perimetrul evenimentului. Doar cu brățara de festival (cu cip integrat) oferită de VISA-Raiffeisen s-au putut achiziționa produse în interiorul festivalului, plata cu cardul bancar sau în numerar direct la comerciant fiind interzisă. Brățara se putea încărca prin două opțiuni: încărcările online sau la cele 50 de puncte de încărcare (Credit Point) din cadrul Neversea.

Festivalierii au putut urmări pașii oferiți de aplicația Neversea (disponibilă în App Store și Google Play) pentru a vedea cum funcționează încărcarea online. Această metodă de încărcare rapidă te ținea departe de posibilele cozi de la Credit Point. Pentru o mare parte din punctele de încărcare din festival, organizatorii au pregătit un program prelungit de lucru, unele Credit Point-uri având chiar orar non-stop de funcționare. Brățara putea fi încărcată cu orice sumă, iar posesorii și-au putut retrage ceea ce nu au cheltuit pe toată perioada festivalului până pe 10 iulie 2017, la 10 dimineața, de la oricare din cele 50 de Credit Points din festival.

***

Într-o vedenie din 1905, a unui părinte din Rusia despre o adunare în care Lucifer trasa linii directoare dracilor, se spune la un moment dat:

„Când viaţa firească a oamenilor se va schimba într-o viaţă artificială, de producţie mecanică – atunci munca manuală va deveni inutilă şi mâinile oamenilor vor fi slobode.

Atunci, dorinţa irezistibilă de a trăi – de a trăi spasmodic, impetuos, cu toţi nervii, cu toate fibrele corpului, prin toate senzaţiile minutului, clipei, şi de a sorbi cupa desfătării pasionate, cu bucuriile şi bunătăţile culturii noastre (demonice), pe de-a-ntregul – va creşte ca un val antrenant, acaparant, pătimaş.

Dorinţa neînfrânată de a bea cupa vieţii până la fund va începe să crească şi să se înteţească până la extazul morţii, până la agonia desfătărilor – să guste fiecare, să încerce şi să se delecteze …; pentru că nu va mai exista credinţa, nu va mai exista speranța, nu va mai exista dragostea – ci doar plăceri senzuale. Chiar oamenii înşişi vor râde de aceste surori ale naivei fantezii umane – credinţa, nădejdea şi dragostea – aşa cum râdem noi acum – copiii liberi ai iadului: ha-ha-ha!!!

Aşa că, râdeţi de ei, râdeţi de nebuni, nebunilor! Râzi, legiune a şarpelui negru!… Râzi, bătrâne Moloh!… Priveşte şi te bucură de nebunia oamenilor!”

Iată şi ce putem citi în Protocoalele înţelepţilor sionului, un text din 1903:

„Pentru ca aceste gloate ale poporului să nu ajungă la nimic prin cugetare, îi vom opri de la gândire prin petreceri, prin jocuri, prin desfătări, prin înlănţuiri de patimi şi prin case publice… Îndată vom propune apoi prin presă concursuri de artă şi tot felul de sporturi: aceste preocupări vor îndepărta pentru totdeauna spiritele de la chestiunile unde am avea de luptat cu ele. Oamenii, dezobişnuindu-se din ce în ce mai mult de a se gândi neatârnat, prin ei înşişi, vor ajunge să vorbească tocmai aşa cum vrem noi să gândească ei, deoarece noi vom fi singurii care le vom da noi îndrumări cugetării… prin mijlocirea anumitor persoane care, bineînţeles, nu vor fi bănuite a avea legături cu noi.”

Foarte interesant şi ce spunea Cuviosul Serafim Rose despre distracţie:

„Este evident pentru orice creştin ortodox care este conştient de ceea ce se întâmplă în jurul lui astăzi, că lumea se apropie de sfârşit. Semnele vremilor sunt atât de evidente încât s-ar putea spune că lumea se prăbuşeşte spre sfârşit.
Care sunt unele din aceste semne?

Anormalitatea lumii. Niciodată asemenea manifestări şi comportamente, ciudate şi nefireşti, nu au fost acceptate ca un fel de a fi, precum în zilele noastre. Uitaţi-vă doar la lumea dimprejur: ce se găseşte în ziare, ce fel de filme rulează, ce este la televizor, ce anume găsesc oamenii că este interesant şi distractiv, la ce râd ei; este cu totul ciudat. Şi sunt oameni care încurajează deliberat acestea, desigur, pentru folosul lor bănesc, şi fiindcă aceasta este moda, căci există o cerere anormală pentru acest fel de lucruri.

Viaţa noastră anormală de astăzi poate fi caracterizată ca fiind răsfăţată, ghiftuită. Din fragedă pruncie, copilul de azi este tratat, ca o regulă generală, drept un mic zeu sau o zeiţă în familie: toanele îi sunt ascultate, dorinţele împlinite; este înconjurat de jucării, distracţii, plăceri; nu este educat şi crescut conform principiilor stricte ale comportamentului creştin, ci lăsat să se dezvolte aşa cum tind dorinţele sale. Este suficient ca el să spună «Vreau asta!» sau «N-o s-o fac!», pentru ca părinţii săi îndatoritori să i se plece în fața-i şi să îl lase să facă precum doreşte. Poate aceasta nu se întâmplă tot timpul în fiecare familie, dar se petrece suficient de des pentru a fi regula educaţiei contemporane a copiilor, şi chiar şi cei mai bine intenţionaţi părinţi nu scapă pe deplin acestei influenţe. Chiar dacă părinţii încearcă să îşi crească copiii cu stricteţe, cei din jurul lor încearcă să facă altceva. Trebuie ca ei să ia în consideraţie acest lucru, atunci când îşi educă copilul.

Când un astfel de copil devine adult, se înconjoară, în mod natural, cu aceleaşi lucruri cu care a fost obişnuit din copilărie: plăceri, distracţii şi jucării pentru cei mari. Viaţa lui devine o căutare continuă după «distracţie» care, apropo, este un cuvânt complet necunoscut în orice alt vocabular; în Rusia secolului al 19-lea sau în orice altă civilizaţie serioasă nu s-ar fi înţeles ce înseamnă acest cuvânt. Viaţa este o căutare constantă după «distracţie», care este atât de goală de orice înţeles serios, încât un vizitator din orice ţară a secolului al 19-lea, privind la programele noastre populare de televiziune, la parcurile de distracţii, la reclame, filme, muzică – la aproape orice aspect al culturii noastre de masă – ar crede că a nimerit într-un ţinut de imbecili care şi-au pierdut orice contact cu realitatea. Este un lucru pe care noi nu prea îl luăm adesea în consideraţie, deoarece trăim în societatea aceasta, luând-o aşa cum este.”

Notă: Originea cuvântului distracție: lipsă de atenție, de concentrare, distragere de la lucrurile importante, esențiale.

Adică vorbim despre o îndobitocire programatică a maselor (sau mai precis spus, o subdobitocire, căci nefericiţii ajung mai rău ca animalele) pregătită de multă vreme de draci şi marionetele lor ce-şi zic illuminati.

Şi astfel mulţi au ajuns o gloată gata să accepte orice li se dă, fără să-și pună niciun fel de întrebare. O masă de creaturi perfect pregătite pentru a primi semnul fiarei. Oare câți dintre cei prezenți la festivalul Neversea și-au pus întrebarea ce reprezintă de fapt acele brăţări, de ce sunt ele folosite acolo în locul banilor și unde se va ajunge urmând această direcție?

Oamenii au ajuns atât de docili și de îndoctrinați, încât atunci când cineva vrea să le atragă atenția asupra pericolelor reprezentate de cipurile RFID de exemplu, ascunse sub masca unor așa-zise avantaje minore, nici măcar nu vor să asculte. Ba mai rău, pe unii îi cuprinde brusc o greu stăpânibilă pornire de a prigoni pe cel care vrea să îi trezească, într-un avânt drăcesc de a apăra cu orice chip „valorile” la care se închină, cu mult mai multă sălbăticie decât orice soldat plătit ca să o facă.

Citiți și:

Ce «filozofie» economică se află în spatele războiului împotriva banilor cash?
Untold, dincolo de aparențe. Megashow dedicat forțelor malefice la Cluj

Cipuri şi human enhancement – ofensiva tehnologiei pusă în slujba obţinerii controlului populaţional absolut

 

yogaesoteric
21 octombrie 2017