Patru căi în aparență amiabile de scindare a Europei. România, invitată politicos în viteza a doua a UE

Viziunile Comisiei Juncker pentru viitorul UE par o provocare pentru ţările dezvoltate, iar pentru statele sărace sunt doar o utopie.

Până în 2025, românii vor avea drepturi și beneficii sociale ca în statele scandinave, vor trăi într-o țară digitalizată până în ultimul cătun, cu un sistem de educație care va produce doar forță de muncă supercalificată, se vor mândri cu o armată europeană cel puțin autonomă față de NATO, cu armament european achiziționat dintr-un fond comun european, nu vor mai fi speriați de starea sistemului bancar și creditele neperformante, pentru că acestea vor fi fost reparate prin preluarea poverii datoriilor de către toate statele UE.

Nu este o glumă. Este viziunea birocraților de la Bruxelles (care reflectă viziunea Berlinului și a Parisului) pentru UE până în anul 2025, expusă în patru documente de reflecție.

Comisia Angelei Merkel

Să începem cu viziunea asupra apărării europene. „Sarcina întăririi securității europene este în primul rând în mâinile europenilor”, arată Documentul de reflecție privind viitorul apărării europene, prezentat la Bruxelles pe 7 iunie 2017 și semnat de doi dintre vicepreședinții CE – Federica Mogherini și finlandezul Jyrki Katainen. Seamănă izbitor cu declarația Angelei Merkel după ultima întâlnire cu Trump: „Este timpul ca Europa să-și ia destinul în propriile mâini”. De această dată este vorba de destinul militar al UE, care, în viziunea Comisiei, poate merge până la trupe europene autonome față de NATO, aflate sub comandă europeană și care vor lua parte la misiuni independente de NATO. Începe să prindă contur spaima presei americane privind „Germania care își creează discret o armată proprie”, pentru început cu brigăzi din Cehia, Olanda și România, după cum scria recent Foreign Policy. Este însă puțin probabil că statele din Europa de Est vor alege distanțarea de SUA, iar aceasta poate produce o primă sciziune Est-Vest.

Utopia armatei europene

Cifrele spun multe despre viabilitatea acestui proiect european de apărare. UE își propune să aibă în fiecare an un fond de 5,5 miliarde de euro pentru investiții comune în armament. Să comparăm finanțarea acestui proiect socotit îndrăzneț la Bruxelles, cu finanțarea americană doar pentru rezistența în fața unei potențiale agresiuni ruse – 4,8 miliarde de dolari. Prin urmare, mai este mult până când Europa va avea propria armată și, mai cu seamă, până când acest lucru va fi posibil fără a irita Statele Unite.

O lume cu slujbe și bănci ideale

Să trecem la viziunea socială pentru Europa anului 2025. A fost expusă în documentul de reflecție „Pilonul european al drepturilor sociale”, în care Comisia condusă de Jean-Claude Juncker propune o lume ideală: locuri de muncă sigure și sănătoase, venit minim asigurat, protecție socială, asistență medicală de calitate, pensii decente, pregătire profesională continuă, locuințe sociale, grădinițe, șanse egale. Este o viziune care exclude dumpingul social al esticilor, dar care exclude și zecile de ore suplimentare neplătite muncite de estici.

Cum se vor putea realiza toate acestea într-o Europă cu o populație îmbătrânită ce apasă tot mai mult pe sistemul protecției sociale, Comisia nu o spune. Și nu spune nici cum se vor împlini toate astea în țările sărace ale UE, acolo unde până și canalizarea este o problemă. Însă Comisia spune cum pot beneficia statele de fonduri pentru aceste obiective – doar prin aderarea la o Uniune Monetară definitivată, în care băncile centrale și fiscalitatea vor fi subordonate Bruxellesului și Frankfurtului.

Această aprofundare a Uniunii Economice și Monetare este abordată într-un nou document de reflecție, ce vizează în special băncile. Comisia face referire la apariția obligațiunilor garantate de statele UE, însă nu arată cum marile bănci europene (controlate în mare parte de marile state europene) nu vor încerca să profite de aceste garanții, declanșând adevărate războaie financiare intra-UE.

Populismul de catifea al Comisiei

Toate aceste viziuni ale Comisiei Europene pentru viitorul UE fac parte dintr-o strategie de reapropiere între cetățeni și instituțiile de la Bruxelles. Comisia vorbește despre drepturile sociale tocmai pentru a reduce din ascensiunea populismului din țările sărace, vorbește despre bănci și uniunea monetară pentru a opri populismul în țările bogate, vorbește despre succesul UE într-o lume globalizată pentru a reduce spaima europenilor în fața valurilor de imigranți.

Însă aceste viziuni fac parte dintr-o serie deschisă de celebrele scenarii pentru viitorul UE expuse de Juncker în luna martie 2017, cu „Europa cu mai multe viteze” cap de afiș. Aceste viziuni sunt aplicabile cel mult în țările din nordul Europei, în Belgia, Olanda, Germania și, cu greu, în Franța și nordul Italiei – este, practic, nucleul dur al UE. În restul continentului, și mai cu seamă în Est, acele drepturi sociale „minime” sau succesul pe piețele mondiale sunt o utopie în acest moment.

România, invitată în viteza a doua

Cu alte cuvinte, aceste viziuni despre UE în 2025 pot fi modalitatea politicoasă a nucleului dur al UE de a invita țările estice să treacă în viteza a doua a Europei. Și asta se petrece chiar acum cu camionagii români angajați în țară cu salarii mici, care duc o viață de sclavi făcând cabotaj rutier în Vest pentru firmele occidentale; statele vestice au introdus legi împotriva acestui dumping social și le-au interzis repaosul săptămânal în cabină (trebuie să îl facă la hotel), iar asta poate echivala cu rămânerea lor fără slujbă. Este un exemplu despre cum Europa se rupe și despre cum toate aceste documente de reflecție, aparent benigne, vor oficializa această scindare a continentului. Există însă și un domeniu în care nu este prevăzută posibilitatea unei a doua viteze – apărarea și investițiile militare. Aici, toate statele trebuie să investească și să cumpere armament produs de marile economii europene.

Citiți și:

10 ani de integrare stranie și sărăcie în UE: Iluzia românilor că străinii ne vor binele s-a spulberat

Ilie Șerbănescu: «Satan de la Bruxelles sau de fapt, de la Berlin, îți mai pregătește una…»

 

yogaesoteric
19 noiembrie 2017