Peștera Magura adăpostește o sui generis bibliotecă rupestră în care este condensată cunoașterea oamenilor primitivi asupra lumii

Peștera Magura din Bulgaria, una dintre cele mai mari peșteri din această țară, este faimoasă în primul rând pentru picturile rupestre pe care le adăpostește. Unele dintre simbolurile desenate de oamenii primitivi pe pereții de calcar ai galeriilor sale prezintă uimitoare similitudini cu simboluri apărute la civilizații care s-au dezvoltat în zone geografice foarte îndepărtate.
A existat în Europa un străvechi nucleu de civilizație din care oamenii au migrat către alte ținuturi, sau unele realități arhetipale s-au făcut cunoscute oamenilor prin anumite simboluri universale?

Peștera Magura a fost săpată în dealul de calcar Rabisha, situat în apropierea orașului Belogradcik. Lungimea totală a galeriilor însumează peste 2.500 de metri. Galeria principală, de-a lungul căreia se află șase săli, și cele trei galerii laterale ale peșterii sunt enorme în dimensiuni, având mai mult de 50 metri lățime și peste 20 metri înălțime. Labirintul subteran a început să se formeze în urmă cu 15 milioane de ani și este decorat cu stalactite şi stalagmite impresionante prin frumusețe și dimensiuni, dar şi cu alte formaţiuni speologice rare. Aici se află cea mai mare stalagmită din Bulgaria, denumită „Bradul căzut”, având o lungime de 11 metri și un diametru bazal de 6 m.

Însă ceea ce conferă peșterii Magura o deosebită valoare sunt picturile rupestre unice în Peninsula Balcanică. Picturile datează din mai multe perioade istorice, începând cu Epipaleoliticul, Neoliticul târziu (Eneolitic), până spre Epoca Bronzului, estimându-se că au fost făcute între anii 10.000 și 8.000 î.Hr. Ele descriu evenimente importante ale comunității umane care a trăit acolo: ceremonii religioase, scene de vânătoare și reprezentări ale divinității.

La Magura au fost identificate mai mult de 750 de imagini, pe care oamenii primitivi le-au realizat cu ajutorul guano (excremente de liliac). Dacă unele dintre imagini reprezintă în mod evident diferite plante, animale, unelte, oameni, există însă și o serie de semne și simboluri care nu au fost descifrate nici până astăzi.

 
 

Istoricii și paleo-arheologii locali spun că peștera Magura, dar și întreaga regiune din jur și rocile din Belogradcik au fost un centru de cult străvechi.

Semnele pictate pe pereții peșterii pot fi organizate în patru grupe tematice: antropomorfe, zoomorfe, geometrice și figuri simbolice.
În primul grup intră siluete bitriunghiulare cu brațele deasupra capului, arcași, reprezentări itifalice (cu lingamul în erecție), scene reprezentând uniuni sexuale, figuri antropomorfe redate schematic, din linii simple, unele reprezentate cu mâinile ridicate (uneori ca și cum ar dansa) și figuri fungiforme (cu formă de ciupercă).

Gestul de ridicare a mâinilor deasupra capului este asemănător cu un gest simbolic (MUDRA) prezent și în tradiția yoghină.

Reprezentări itifalice

  

Elementele zoomorfe includ caprine, bovine, câini, păsări mari asemănătoare cu struții și patrupede schițate schematic.

     

Semnele geometrice cuprind figuri în formă de T, linii paralele verticale, zigzaguri orizontale, zigzaguri verticale paralele, figuri asemănătoare cu copaci sau ramuri, modele similare tablei de șah, romburi, modele sub formă de scară așezată orizontal, rețele de linii încrucișate, rețele sub formă de figuri și cercuri încrucișate.

 
 
 
 

Câteva cercuri cu raze, în principal cele două reprezentate în ceea ce se numește scena calendarului, reprezintă probabil Soarele.

 

Simboluri

 
 
 
 
 
   

Unele dintre imagini sunt compoziţii deosebit de complexe, în care se oglindește bogăţia de forme, ideologii şi mitologii a civilizației umane existente în acea perioadă istorică. Organizarea imaginilor în scene implică existența unui înțeles al succesiunii de desene, prin urmare, scenele transmit o poveste sau anumite cunoștințe.

În sala ce se numește Sala Cultului, sunt reprezentate două scene lungi de dans și vânătoare, Dansul Fertilității și Ceremonia de Vânătoare, aranjate în două rânduri principale; acestea sunt cele mai cunoscute și cele mai reproduse imagini din Peștera Magura.

Un grupaj din epoca Bronzului a fost interpretat ca fiind un calendar solar. Potrivit lui Alexey Stoev și Penka Vlaykova Stoeva, picturile din Epoca Bronzului în care alternează pătrate albe și negre erau folosite pentru a număra zilele în calendarul lunar, și permit descrierea destul de exactă a numărului de zile ale anului solar tropical.

Calendarul solar din Neoliticul târziu este cel mai vechi calendar solar descoperit în Europa. Este pictat pe pereții Sălii Sanctuarului, și descrie 5 festivaluri și 366 de zile.

Prin intermediul acestor picturi sunt păstrate informaţii în legătură cu calendarul regional, evenimente şi sărbători, împreună cu simbolurile şi caracterele specifice.

Într-una dintre picturi este reprezentată Zeița Mamă, care este figurată însărcinată, cu un pântece imens – simbol al fertilității.

Imaginile din peștera Magura prezintă analogii cu simbolurile ce apar în centre culturale faimoase din Italia, Peninsula Iberică şi Asia.

„Există din ce în ce mai multe dovezi care sugerează că peștera a fost un fel de bibliotecă în care cunoașterea oamenilor primitivi asupra lumii a fost redată codificat”, afirmă Kiril Kirilov, membru al societății arheologice din Belogradcik.
Diferite studii sugerează că peștera Magura a servit ca bază și origine pentru o răspândire în întreaga lume a culturii și a cunoașterii. Chiar analiza semantică a cuvântului în sine – „Magura” – pare să confirme acest aspect. Acest cuvânt apare și în alte părți ale lumii, și ori de câte ori se regăsește el desemnează o peșteră, un deal sau o sursă de apă. Dar numai Magura din Bulgaria este în același timp o peșteră ce se află în interiorul unui deal, având un lac în apropiere.

„Am întocmit o hartă completă a locurilor de pe glob numite Magura sau foarte asemănător [Magora, Mahura, Masura, Mapura etc. – n.n.] – sunt peste 2.400 de locuri în total. Denumirea se regăsește atât în Japonia, în insule din Oceanul Pacific cât și în Africa. Și în toate aceste locuri găsim același cult al Zeiței Mame redat în peștera Magura, și chiar numele divinităților corespondente este foarte asemănător. În Coreea de Sud, de exemplu, ea este numită Mago, în China – Magu. Zeița este în legătură cu peșterile [un simbol al matricii creatoare, n.n.] și cu fertilitatea. Strămoșii noștri credeau că ea le oferă cunoașterea celor care i se dedică cu toată ființa lor”, afirmă Kirilov.
Și în mitologia slavă există o zeitate numită chiar Magura.

Pe harta de mai jos sunt marcate 400 de locuri de pe glob, 200 numite chiar Magura (cu roșu), iar restul având denumiri foarte asemănătoare.

Echipa de arheologi coordonată de Kiril Kirilov a întocmit un catalog al tuturor simbolurilor prezente în picturile din peșteră, în scopul de a identifica, prin comparație, unde anume pe glob se regăsesc simboluri identice sau similare, în ce tradiții, învățături sau religii.

Un exemplu de similitudini evidente sunt cele observate cu simbolurile folosite în alchimie.

Studiul comparat al simbolurilor constituie o muncă elaborată de analiză și sinteză, ce va rezerva cu siguranță multe surprize pentru viitor.

***

Câteva curiozități legate de peștera Magura:
– Temperatura în interiorul peșterii este de 11-12ºC pe toată durata anului, cu excepția unei săli în care temperatura este de 15ºC.
– În anii 1974 și 1975, pe durata verii, doctorul Vassil Dimitrov a folosit cu succes peștera pentru a trata astmul prin speleoterapie. 30 de pacienți au dormit în peșteră pe durata a 12 nopți consecutive, beneficiind de lipsa alergenilor, de umiditatea și temperatura constante din interior.
– Sălile foarte spațioase și înalte ale peșterii au o acustică potrivită pentru concerte muzicale, astfel de evenimente fiind organizate aici de Crăciun și de Paște.
– Într-una din galeriile peșterii este produs un vin spumant, care amintește de șampanie, datorită microclimatului din peșteră foarte asemănător cu cel propice pentru obținerea faimoasei băuturi franceze.

Din anul 1984, peștera a fost inclusă pe lista provizorie a UNESCO pentru a fi declarată ca aparținând patrimoniului mondial.

Citiți și:
Pelasgia, leagănul civilizației românești
Surprinzătoarele asemănări dintre Sarmizegetusa Regia și Stonehenge. Ce secrete ascund oare?

yogaesoteric
31 octombrie 2016