Planul pentru victorie al lui Zelenski nu conține nicio victorie și niciun plan

După participarea la săptămâna la nivel înalt a Adunării Generale a ONU, președintele SUA, Joe Biden, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-au deplasat la Washington, pentru a discuta despre cererea lui Zelenski de a primi permisiunea să utilizeze rachete occidentale cu rază lungă de acțiune pentru a lovi în interiorul teritoriului rus. Administrația Biden îi ceruse lui Zelenski să explice în ce mod astfel de lovituri ar favoriza o victorie militară ucraineană.

Zelenski a declarat că planul său pentru victoria ucraineană este acum complet și a promis că expunerea sa va răspunde acestei solicitări, deoarece prezintă ceea ce este necesar pentru a realiza o serie de pași clari către victorie. Deși detaliile planului nu au fost dezvăluite, presa a prezentat o schiță a lui. Aceasta însă pare să fie lipsită atât de victorie, cât și de plan.

Zelenski spune că planul este o „cale către consolidarea Ucrainei” pentru a „contribui la întâlniri diplomatice viitoare mai productive cu Rusia”. La 15 septembrie, el a declarat pentru CNN că planul este de a „consolida [Ucraina] înainte de summitul de pace, pentru a se afla atunci într-o poziție de putere, deoarece deciziile sau soluțiile diplomatice îți sunt favorabile atunci când ești puternic”.

El a mai spus că, pentru ca planul să aibă succes, este necesar să fie aprobat și pus în aplicare înainte ca Biden să părăsească funcția de președinte. „Planul se bazează pe decizii rapide ale partenerilor noștri, care ar fi necesar să fie luate din octombrie până în decembrie”, a spus el. Temându-se de o modificare de politică în cadrul unei potențiale administrații Trump, Zelenski a spus că este necesar ca planul să fie pus în aplicare „acum, când cei care doresc victoria Ucrainei dețin poziții oficiale”. Zelenski a declarat pentru CNN că planul său este construit pe patru puncte și un al cincilea punct postbelic, fiecare dintre acestea fiind menit să contribuie la victorie prin consolidarea Ucrainei, astfel încât să fie „pregătită pentru o abordare diplomatică de pe poziții de forță”. Aceste puncte includ aspecte de „securitate”, „sprijin militar”, „loc geopolitic” și „sprijin economic”, cu o mențiune specială a rolului ofensivei de la Kursk.

Dar punctele sugerate par să fie mai degrabă o repetare a cererilor lui Zelenski decât un plan și nu oferă prea multe indicii despre modul în care acestea ar îndreptăți speranța în victorie.

Partea geopolitică pare să implice presiuni asupra lui Biden pentru „o invitație oficială adresată Ucrainei de a adera la NATO” și asupra Europei pentru „o cale clară de aderare la Uniunea Europeană”. Dar nu rezultă în ce mod oricare dintre aceste aspecte geopolitice ar promova cauza victoriei. Rusia nu s-a opus niciodată aderării Ucrainei la UE și nu va permite niciodată aderarea Ucrainei la NATO. Într-adevăr, proiectul de acord de pace de la Istanbul a stipulat că Ucraina este liberă să adere la UE, dar că nu i se va permite să adere la NATO. Aderarea la UE nu ar aduce nimic nou, iar aderarea la NATO este din start sortită eșecului. Rusia a intrat în război pentru a împiedica Ucraina să adere la NATO; în niciun caz nu va pune capăt războiului pentru a permite aceasta.

În decembrie 2021, Rusia a prezentat Statelor Unite și NATO o propunere privind garanțiile de securitate. Eșecul de a le negocia cu succes ar fi dus la „măsuri tehnico-militare”, care, după cum s-a dovedit, au constat în invazia Ucrainei. Cererea-cheie a fost ca NATO să nu se extindă în Ucraina. „Din câte îmi amintesc, au început războiul din această cauză”, a spus Zelenski. Așadar, o invitație oficială de a adera la NATO departe de a contribui la încheierea războiului, ar fi cea mai sigură cale de a asigura continuarea acestuia.

Sprijinul militar ar însemna furnizarea continuă de arme avansate, inclusiv sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune și libertatea de a le utiliza fără restricții. Zelenski a declarat pentru CNN că nu este vorba doar despre „un sprijin militar puternic” care să fie „disponibil” pentru Ucraina, ci și despre „faptul că este necesar să fim liberi cum să folosim un element sau altul”. Departe de a fi un pas spre încheierea acestui război, îndeplinirea acestui punct a fost definită de președintele Rusiei, Vladimir Putin, drept extinderea războiului prin „modificarea naturii conflictului”, astfel încât „țările NATO……. s-ar afla în război cu Rusia”.

În ceea ce privește garanțiile de securitate, Occidentul a avut mai multe dificultăți în a le accepta decât Rusia. Rusia a fost de acord cu diverse acorduri de securitate, inclusiv cu faptul că Ucraina primește garanții de securitate de la diverse țări. Zelenski a confirmat anterior că Ucraina a fost pregătită la Istanbul să accepte să modifice o garanție de „neutralitate” pentru „garanții de securitate pentru Ucraina”. Occidentul este cel care a fost reticent în a oferi Ucrainei aceste angajamente pentru a-i asigura securitatea, din cauza îngrijorării față de confruntarea directă cu Rusia.

În afară de sprijinul economic, care pentru ruși nu este probabil nici controversat, nici provocator, rămâne rolul ofensivei de la Kursk. Zelenski spune că războiul se va încheia doar atunci când Ucraina va fi „foarte puternică. Iar cealaltă parte va ști că este foarte puternică”. Aceasta se poate petrece, a declarat Zelenski pentru CNN, doar dacă „poporul rus este în pericol”, și „înțelege prețul războiului”. El spune că numai atunci când Ucraina va fi „puternică”, Putin va „fi dispus să negocieze”.

Acesta ar fi fost rolul ofensivei de la Kursk, care a avut trei obiective: să obțină terenuri pe care să le negocieze în timpul tratativelor, să facă poporul rus „să înțeleagă prețul războiului” și să deturneze trupele ruse de pe frontul din Donbas către Rusia.

Zelenski a declarat pentru CNN că „ideea” din spatele invaziei de la Kursk „a fost de a muta unele forțe rusești acolo”.

„Și cred”, a adăugat el, „că a fost o idee bună”.

O fi fost o idee bună, dar nu a funcționat. Ea a făcut Ucraina mai slabă, nu mai puternică. Conform celor mai multe relatări, Rusia a oprit înaintarea invaziei din Kursk și a recuperat o parte din teritoriu, cu un cost enorm în vieți omenești și echipamente pentru Ucraina, intensificând și accelerând înaintarea spre Pokrovsk și Donbas. În loc să slăbească eforturile Rusiei în apropiere de Pokrovsk, le-a slăbit pe cele ale Ucrainei.

De asemenea, nu pare să fi afectat percepția sau sprijinul rușilor pentru război și nu a reușit nici să promoveze negocierile, din două motive. În primul rând, este puțin probabil ca Rusia să se simtă presată sau tentată să negocieze o mică bucată de teren, necritică din punct de vedere strategic, care este ocupată temporar, pentru o porțiune uriașă de teren foarte importantă, despre care consideră că a mers la război pentru a o proteja și pe care consideră că este capabilă să o păstreze.

Al doilea este că ofensiva de la Kursk în mod evident nu a îmbunătățit șansele de negociere. Dimpotrivă, le-a sabotat. Potențialele negocieri care ar fi putut preveni multă suferință în Ucraina în această iarnă printr-un acord între ambele părți de a înceta atacurile asupra infrastructurii energetice și de putere a celeilalte părți, conform unui raport Washington Post, „au fost deraiate de incursiunea surprinzătoare a Ucrainei în regiunea Kursk din vestul Rusiei”. Viitoarele discuții de pace pentru a pune capăt războiului au devenit, de asemenea, mai puțin probabile din cauza invaziei din Kursk.

Cele patru puncte ale lui Zelenski reprezintă mai mult o reiterare a listei sale de dorințe decât un plan. Și nu există nimic în aceste patru puncte care să indice șanse sporite de negociere sau de victorie. Cu excepția cazului în care dezvăluirea completă a detaliilor va arăta altceva, nu există nimic în „planul de victorie ucrainean” al lui Zelenski care să contribuie la victorie sau să constituie un plan.

Autor: Ted Snider

(Ted Snider este editorialist pe teme de politică externă și istorie americană la Antiwar.com. De asemenea, contribuie frecvent la Responsible Statecraft, precum și la alte publicații.)

Citiți și:
Colosala întrebare a lui Donald Trump
Ultimul război pe care îl va mai duce vreodată hegemonul

yogaesoteric
2 octombrie 2024