PNRR-ul României a fost un act de trădare națională, iar Ghinea și Cîțu este necesar să fie anchetați pentru ceea ce au făcut!

Pe 21 noiembrie 2020, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, PNL a prezentat prima variantă a PNRR, în cadrul unui eveniment de partid la care au fost prezenți doar aproximativ 30 de membri ai PNL, premierul în funcție la acea dată, Ludovic Orban, și președintele Iohannis.

A fost un pur exercițiu electoral, PNL prezentând planul ca pe un proiect propriu, fără să spună că este, de fapt, vorba despre un Proiect European bine definit, care stabilește clar în ce se pot investi banii alocați fiecărei țări. PNL promitea 30 de miliarde pentru „modernizarea” României, iar Iohannis a mai plusat până la 80 de miliarde. Nimeni nu a spus atunci că, de fapt, cea mai mare parte din PNRR o reprezentau împrumuturile, nu granturile nerambursabile.

Fiind o porcărie electorală, PNRR-ul prezentat pe 21 noiembrie nu a ajuns niciodată la Comisia Europeană, pentru că nu fusese un plan alcătuit după cerințele UE, care, la acel moment, nici măcar nu erau foarte clar formulate.

După alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, Orban nu a mai fost premier, iar guvernul a fost alcătuit de partidele care s-au clasat pe locurile 2, 3 și 5 la alegeri, respectiv PNL, USR și UDMR. De PNRR a ajuns să se ocupe Cristian Ghinea, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, care era și este membru al USR, partid care a avut doar 17% din mandatele parlamentare din mandatul 2020-2024.

Ghinea și premierul Cîțu și-au asumat, ei doi, PNRR-ul, nemailăsând pe nimeni altcineva să se implice în formularea acestui proiect.

România avea alocate de CE pentru PNRR 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,24 de miliarde erau granturi și aproape 15 miliarde erau împrumuturi. Prima variantă a PNRR depusă de Ghinea conținea proiecte în valoare de 40 de miliarde de euro. Comisia Europeană i-a dat cu dosarul în cap și l-a trimis acasă, întrebându-l ce nu a înțeles din alocare maximă posibilă de 29,2 de miliarde.

În mai 2021, Ghinea a trimis la Comisia Europeană a treia variantă a PNRR, care, de data asta, se încadra în bugetul stabilit de CE. Când a anunțat public această performanță, ne-a spus și că onor Comisia Europeană a recomandat României să nu acceseze și componenta de împrumuturi, ci să se mulțumească doar cu granturile nerambursabile. Ghinea s-a lăudat atunci că el a decis să meargă cu pedala la pământ, cerând toți banii pe care-i puteam accesa. El. Un singur om.

PNRR-ul României nu a fost trimis spre aprobare Parlamentului, nici înainte de a fi trimis la Comisia Europeană, nici după ce a fost negociat îndelung cu CE și aprobat de aceasta, în septembrie 2021.

Asta, deși, la final, PNRR-ul conținea angajamente de modificări legislative care nu erau decât de competența Parlamentului.

Căci, orice s-ar crede, în România Parlamentul este cel care legiferează. NU președintele, nu Guvernul, ci Parlamentul.

Așa s-a ajuns ca un singur om, Cristian Ghinea, să negocieze modificări și reforme legislative pe care, din punct de vedere democratic, nu avea voie să le facă. Mai ales că, în 2021, Cristian Ghinea nu era nici măcar membru al Parlamentului României. El fusese ales, în 2019, pe listele USR-PLUS pentru Parlamentul European și a renunțat la calitatea de membru al PE atunci când a devenit ministru. La alegerile parlamentare din România nici măcar nu candidase în 2020.

Este o îngrozitoare și foarte gravă abatere de la Constituție. Un ins care nu a fost votat de nimeni în 2020 a stabilit, în 2021, cum vor fi modificate legile în România, fără să aibă acest drept. În plus, nici partidul al cărui membru era și este Cristian Ghinea nu putea decide singur cum să se modifice legile țării, dat fiind că nu avea decât 17% dintre mandatele parlamentare.

Singurul care a aprobat fanteziile legislative ale lui Ghinea a fost premierul de atunci, Florin Cîțu. Ei doi și-au asumat acest demers, cerându-ne zgomotos să le ridicăm statui pentru că schimbă România.

Cum, însă, am putea să ridicăm statui unor oameni care au acționat ilegal, neconstituțional, imoral și antinațional? Statuete ar fi normal să cioplească ei în săpunul pus la dispoziție de închisoarea în care ar fi deja necesar să se afle.

Nu doar că cei doi au forțat, complet antidemocratic, schimbări legislative majore, deși nu conduceau vreo majoritate parlamentară, dar au produs și pagube majore bugetului țării.

Pentru că mare parte dintre proiectele prevăzute în PNRR nu au putut fi realizate în termenul prevăzut, ele au fost abandonate și s-a renunțat la atragerea sumelor aferente de la Comisia Europeană, fie granturi, fie împrumuturi.

În primul rând, alocarea totală de 29,2 miliarde de euro a fost redusă, în 2022, cu 1 miliard de euro din partea de granturi, ca urmare a recalculării performanțelor economice ale României în 2020 și 2021. Au rămas 28 de miliarde.

Din acestea, am pierdut încă 7 miliarde la renegocierea cu CE din 2025, din cauza proiectelor nerealizabile în termen (ceva autostrăzi, metroul din Cluj și multe altele). Apoi am mai pierdut 500 de milioane din Cererea 3 de plată. Am rămas, până la urmă, cu aproximativ 13,5 miliarde de euro granturi și cam 7 miliarde de euro împrumuturi.

Deci din 29 de miliarde am pierdut aproape 9.

Cererea de plată nr. 5, depusă pe 14 august, are o valoare de 2,84 miliarde de euro, din care 1,65 miliarde de euro reprezintă granturi și 433 milioane de euro împrumuturi, restul fiind componente asociate mecanismului de plată. După această cerere, s-a calculat o absorbție de aproximativ 78% pe componenta de granturi, respectiv circa 10,6 miliarde de euro din cele 13,57 miliarde. Diferența rămasă în zona granturilor este, prin urmare, de aproximativ 3 miliarde de euro, însă suma finală care poate fi efectiv plătită depinde de evaluarea Comisiei și de îndeplinirea jaloanelor.

31 august a fost termenul pentru reforme și investiții, conform regulamentului european. În schimb, ultima cerere de plată poate fi transmisă până la 30 septembrie. Comisia Europeană va analiza documentele și va decide ce sume pot fi autorizate, toate plățile finale ale Mecanismului de Redresare și Reziliență urmând să fie făcute până la sfârșitul lui decembrie. Așadar, 31 august este capătul perioadei de implementare, nu ziua în care România află instantaneu suma finală pierdută.

În plus, toate investițiile începute în baza finanțărilor din PNRR și care nu vor mai fi finanțate prin PNRR este necesar, totuși, să fie plătite. Pentru asta, Guvernul va fi obligat să împrumute bani din alte părți, la dobânzi de 7-7,5%. O catastrofă economică pentru o țară și așa înglodată în datorii făcute aiurea, pentru înarmare și alte fantezii belicoase.

Arareori putem indica un vinovat sau doi pentru un asemenea dezastru. De obicei, responsabilitatea se împarte la mult mai mulți oameni. În cazul acesta, însă, situația este destul de clară.

Principalul vinovat este Cristian Ghinea, care s-a și fălit o perioadă, până s-a împuțit situația, că este părintele PNRR. Complicele lui este, desigur, fostul premier Florin Cîțu, cel care a girat această aventură financiară comisă în disprețul democrației.

Dincolo de orice altceva, este cel mai clar caz din istoria recentă a României în care un ins care nu a fost nici ales și nici mandatat de nimeni a reușit să bage toată țara într-o criză profundă.

Dacă nici de data asta nu se petrece nimic și nu schițează nimeni niciun gest pentru a face dreptate românilor, atunci, cu siguranță, ne merităm soarta.

Citiți și:
Ceea ce nu se spune sau cum v-au vândut politicienii pe vecie!
Analiză: România ar putea avea soarta Greciei în maxim 2 ani

 

yogaesoteric
7 septembrie 2026