Politico: Ucraina vrea ca Polonia și România să intervină activ în vestul Ucrainei

Kievul vrea ca SUA să doboare rachetele rusești, dar „răspunsul dur” pentru Ucraina este că Rusia are arme nucleare, în timp ce Iranul nu are.

SUA au desfășurat un sistem avansat de apărare aeriană și zeci de trupe pentru a proteja Israelul de rachetele balistice iraniene, dar nu există nimic asemănător cu acest nivel de ajutor pentru Ucraina, deși se confruntă zilnic cu atacuri rusești cu drone, rachete și bombe, scrie Politico.

La Kiev, acest fapt este considerat un standard dublu.

„Dacă aliații doboară împreună rachete pe cerul Orientului Mijlociu, de ce nu există încă nicio decizie de a doborî drone și rachete deasupra Ucrainei?”, a întrebat luna trecută președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Când sistemele de apărare aeriană și avioanele de luptă americane și britanice au ajutat la doborârea a sute de rachete iraniene la 1 octombrie, Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat: „Facem apel la aliații Ucrainei să apere spațiul aerian ucrainean cu aceeași hotărâre și fără ezitare de atacurile rusești cu rachete și drone, recunoscând că viața umană este la fel de prețioasă în orice parte a lumii.”

Aliații au intervenit și în aprilie

Motivul pentru care SUA acționează cu îndrăzneală în Israel și cu precauție în Ucraina este clar: Rusia este înarmată cu arme nucleare, iar Iranul nu.

„Răspunsul dur care nu place ucrainenilor, dar este, din păcate, adevărat, este că ne putem asuma riscul de a doborî rachetele iraniene deasupra Israelului fără a declanșa un război direct cu Teheranul care ar putea duce la un război nuclear”, a spus un consilier senior al Senatului SUA. „Există mult mai mult risc să încerci asta cu Rusia”.

Trimiterea forțelor americane pe cerul din Ucraina pentru a doborî rachete rusești ar putea declanșa o confruntare militară directă între cele două puteri nucleare de top ale lumii, în mijlocul celui mai mare război din Europa de după al Doilea Război Mondial ‒ cu consecințe potențial apocaliptice. În timp ce în Orientul Mijlociu, SUA pot doborî rachete deasupra Israelului fără a declanșa un război cu un adversar cu arme nucleare.

Iranul a rafinat materialul nuclear la niveluri apropiate de calitatea armelor, dar nu a încercat să construiască o bombă atomică.

„Este trist să privim toate acestea ca un cetățean obișnuit al Ucrainei ‒ atunci când într-un acord pentru a preveni escaladarea din partea Moscovei, țara și cetățenii ucraineni sacrificați”, a spus Mykola Bielieskov, cercetător la Institutul Național Ucrainean pentru Studii Strategice.

Ce vrea Kievul

Există deja o implicare activă ‒ dar la distanță ‒ aliată ori de câte ori Rusia atacă Ucraina.

„De obicei, partenerii ne semnalează mișcările bombardierelor rusești către pozițiile de tragere. Ei ne anunță când și unde rușii pregătesc un atac”, a declarat Yuriy Ihnat, purtător de cuvânt interimar al forțelor aeriene ucrainene.

Odată avertizați, mii de soldați de la unitățile mobile de recunoaștere, comunicații și apărare aeriană intră în acțiune.

Piloții ucraineni intervin și ei în cazul unor atacuri foarte mari. Unul dintre ei, pilotul F-16 Oleksiy Mes, cunoscut sub numele de „Moonfish”, a murit într-un accident pe 26 august, când Rusia a tras peste 230 de rachete în instalațiile energetice ale Ucrainei.

Dronele rusești s-au rătăcit și peste Polonia și România. Cele două țări ‒ membre atât ale UE, cât și ale NATO ‒ au ridicat avioane, dar până acum au observat doar armele rusești fără a le doborî.

Kievul dorește ca Polonia și România să intervină activ, atât în propriul spațiu aerian, cât și peste vestul Ucrainei.

Kievul și Varșovia au convenit să discute despre această posibilitate într-un recent acord de securitate reciprocă, dar deocamdată Polonia nu își modifică politica.

Varșovia a precizat că nu va acționa fără sprijinul deplin al întregii alianțe NATO, iar ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a spus că un astfel de sprijin lipsește. El a adăugat că Washingtonul a indicat, de asemenea, că nu dorește să escaladeze conflictul cu Rusia.

Kievul speră că doborârea rachetelor și a dronelor deasupra Ucrainei va fi în cele din urmă aprobată, așa cum artileria occidentală, tancurile, rachetele și avioanele de luptă au fost în cele din urmă trimise, în ciuda temerilor anterioare că aceasta ar depăși liniile roșii ale președintelui rus Vladimir Putin.

„Există o discuție animată, atât în Polonia, cât și în NATO despre aceasta”, a declarat ministrul polonez de Externe Radosław Sikorski într-un interviu recent.

„Granița NATO se află într-un fel de statut intermediar, între regulile timpului de pace și criză”, a spus el, adăugând că intenția Kremlinului este neclară. „Unele dintre aceste arme reprezintă un pericol pentru cetățenii noștri [și] unii oameni speculează că rușii ne testează procedurile, [dar] bănuiesc că, în ceea ce privește aceste câteva drone și rachete, ei pur și simplu pierd controlul asupra lor”.

În timp ce Kievul dorește ca aliații săi să acționeze așa cum fac cu Israelul, doi ofițeri ucraineni de apărare aeriană, vorbind sub condiția anonimatului, au spus că este mai ușor să facă aceste acțiuni în Israel decât în Ucraina.

Israelul este o țară mică, ceea ce înseamnă că SUA își pot folosi sistemele de apărare aeriană montate pe nave. În schimb, Ucraina este vastă și inaccesibilă sistemelor de pe vasele occidentale: aliații săi ar fi nevoie să amplaseze sisteme de apărare anti-aeriene la granița de vest a țării, cu care ar putea proteja doar teritoriul din apropiere.

„Membrii NATO care intră în apărarea aeriană a Ucrainei ar fi necesar să aducă o contribuție mult mai mare, pe o zonă mai largă, cu un risc mai mare de a «intra în război» pentru câștiguri incerte”, a declarat Matthew Savill, director de științe militare la Royal United din Londra. „Costul ar fi, de asemenea, mai mare, deoarece frecvența atacurilor rusești este mult mai mare decât încercările semnificative, dar reactive iraniene de a lovi direct Israelul.”

De asemenea, țările NATO ar putea fi nevoite să survoleze Ucraina cu avioane de luptă, ceea ce ar putea duce la ciocniri directe cu Rusia – exact ceea ce Casa Albă urmărește să evite.

„Pentru a maximiza eficiența unui astfel de efort, forțele occidentale ar dori probabil să lovească direct avioanele rusești care lansează lovituri și/sau să suprime radarele și rachetele rusești de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune”, a spus Cavill. „Asta, prin urmare, asociază apărarea împotriva rachetelor cu o implicare mai directă, chiar dacă numai în aer.”

Cel mai bun prieten al Americii

Este vorba, de asemenea, de emoții și istorie.

În timp ce multe țări pretind că sunt cel mai bun prieten sau aliat crucial al Americii, Israelul ocupă o poziție unică în politica și strategia de apărare a SUA. Oficialii americani indică o relație construită de-a lungul deceniilor ‒ o relație care a făcut ca Washingtonul să fie dispus să își desfășoare armata direct pentru a proteja Israelul.

Cu toate acestea, acuzațiile privind percepția unui dublu standard reflectă o frustrare mai largă în Ucraina, conform căreia administrația Biden nu face suficient pentru a ajuta Kievul să oprească atacurile rusești. Aceasta include lentoarea vânzării de arme mai mari și împiedicarea Ucrainei să folosească muniții americane cu rază lungă de acțiune pentru a lovi teritoriul Rusiei.

„Statele Unite ar putea face mai multe pentru a ajuta Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei”, a declarat Shelby Magid, director adjunct la Atlantic Council, un think tank cu sediul la Washington.

„Din păcate, este o distincție pe care administrația a ales să o facă în repetate rânduri, până în punctul în care ne împiedicăm interesele noastre de securitate națională de a ajuta Ucraina să învingă Rusia”, a spus Magid. „Există o teamă aproape paralizantă de a nu dori să atacăm direct armele de foc rusești, deoarece administrația consideră că este vorba de o luptă directă împotriva Rusiei”.

Oficialii americani au recunoscut că sunt conștienți de frustrările crescânde din Ucraina, dar au declarat că lucrează la noi livrări de arme care, speră ei, vor calma aceste îngrijorări.

„Ne-am concentrat cu adevărat să obținem tot ce putem pentru a ajuta Ucraina să se apere”, a spus unul dintre oficialii administrației. „Prioritatea noastră principală a fost să ajutăm la întărirea apărării lor aeriene.”

Pericol de escaladare

Dar tratarea Rusiei cu mănuși trimite un mesaj internațional că puterilor nucleare li se acordă o deferență care este refuzată țărilor normale, a avertizat Bielieskov, analistul ucrainean.

Aceasta crește riscul ca țări precum Iranul să decidă să devină nucleare, distrugând regimul de neproliferare care își propune să limiteze numărul puterilor atomice.

„Concluzia pe care o tragem din abordarea diferită față de Israel și Ucraina este că este mai bine să ai o armă nucleară decât să nu ai una”, a spus Bielieskov.

Citiți și:
Emmanuel Todd: „Nu ne putem salva decât dacă acceptăm înfrângerea NATO în Ucraina”
Ucraina și Israelul urmează aceeași schemă, dar Unchiul Sam nu vrea să joace

 

yogaesoteric
31 octombrie 2024