Povestea Elei, o româncă de 39 de ani, care a suferit reacții alergice severe la vaccinul anti-covid, face înconjurul pământului după ce a fost publicată de Jab Injuries Global

A ajuns în pragul morții! Neurologul salvator: mergi cât de des poți la Biserică!

„Medicii au descoperit că petele nu erau doar pe fața mea dar de asemenea și pe organe. Am avut o serie de atacuri de cord și trupul mi-a paralizat de la mijloc în jos. Soțului i s-a spus că am 50% șanse să mă refac” – Ella, victimă a vaccinurilor și a mass-media din România.

O tânără de 39 de ani din România a împărtășit, pe pagina de Instagram Jab Injuries Global, modul tragic în care i s-a schimbat viața după vaccinul anti-covid. De la o persoană perfect sănătoasă și activă, a ajuns să ducă o luptă grea cu o reacție anafilactică, ca urmare a vaccinării cu serul anti-covid. Ne întrebăm întemeiat: acest caz grav figurează printre cele din celebrul Raport CNCAV? Dacă da, de ce colonelul Valeriu Gheorghiță nu a apărut pe toate televiziunile, la toate radiourilor, pe toate site-urile plătite de guvern din banii noștri cu 40.000.000 de euro, inclusiv de bingo și cancan, vorbind și în ungurește și țigănește, așa cum a făcut pentru promovarea „superbului”, dar de data asta ca să avertizeze poporul că pot exista și astfel de reacții grave – aproape de moarte?

Cazul extrem de grav al victimei sistemului medical ticălos și a mass-media mituite din România este de coșmar. Într-unul dintre spitale, pacientei cu probleme îngrozitoare, deja semi-paralizată, i se reproșează că se uită prea mult pe internet din moment ce acuză vaccinarea și că reacțiile nu pot fi de la vaccinurile Moderna și Pfizer, că poate s-a drogat sau pur și simplu are o alergie la ciuperci sau șampon (!).

„Un profesor doctor alergolog (din spitalul în care era internată – n.n.) m-a prezentat studenților lui drept «un caz unic de studiu», de negăsit în nicio carte de medicină, și m-a sfătuit să nu mai spun niciodată că este o reacție de la vaccinul covid ci că este o boală serică”, povestește victima.

„Am urmat sfaturile guvernului; oamenilor de știință și ale mass-media și am făcut ceea ce am crezut că este bine.

Vaccinul anti-covid nu este pentru toți și știu că nu sunt singura în această situație: mulți oameni suferă în acest moment în România dar nu toată lumea are norocul pe care l-am avut eu de a găsi medici buni care să diagnosticheze și să trateze corespunzător problema reală.

Acum sunt pe mâini bune. Medicii specialiști pe care i-am găsit într-un final mi-au salvat viața și le sunt recunoscătoare pentru aceasta în fiecare clipă. Au fost întristați când au aflat cum s-au comportat primii doctori care m-au văzut, cum n-au luat în serios simptomele și m-au acuzat de ipohondrie ignorând urgența reală medicală”, mărturisește Ella în confesiunea sa publică tulburătoare.

Citiți în continuare drama Ellei (probabil Eleonora), o tânără frumoasă din Prahova, acum grav afectată de „vaccinul salvator”:

„Ella, la fel ca milioane de alte persoane, a luat vaccinul pentru a reveni la o calitate normală a vieții.

Reacția sa anafilactică a dus-o în pragul morții și a nedumerit fiecare profesionist medical pe care l-a întâlnit.

Tratamentul ei este departe de a se fi încheiat, multe întrebări rămânând încă fără răspuns.

Dacă puteți să o ajutați pe Ella tocmai în România, doar lăsând puțină dragoste și sprijin în comentarii, ar fi foarte apreciat.

Dacă mai știți pe cineva din România care ne poate ajuta, @jab_injuries_global vrem să vorbim cu voi!

Mulțumim pentru că ai împărtășit povestea ta, Ella”, scrie pagina Jab Injuries Global.

Iată povestea Ellei:

„Numele meu e Ella, am 39 de ani și trăiesc în Prahova, România.

Înainte de vătămare, am fost o persoană activă și sănătoasă. Sunt un designer peisagist și obișnuiam să predau și să fac yoga încă din 2010, până când am avut reacția adversă la vaccin. Înainte de asta, n-am avut nicio alergie sau probleme de sănătate. Îmi amintesc că nu am vrut sub nicio formă să mă vaccinez, cu nicio fibră din ființa mea. Am întâlnit doctori care m-au sfătuit împotriva vaccinării pentru că auziseră de reacții adverse care mă înfricoșau, dar mass-media din România au spus că este sigur și am fost influențați în România să credem că era o măsură pentru a ne proteja.

Voiam să-mi redeschid studioul și să lucrez din nou cu oamenii, mă săturasem de teste și voiam să călătoresc și să revin la normalitate. Nu m-am gândit la repercusiuni și nu am vrut să cred că pot exista și riscuri.

(…) Am primit prima doză de vaccin – Moderna – în brațul stâng, pe 7 aprilie 2021. Imediat după aceea, am simțit durere puternică în mușchiul deltoid, chiar la centrul de vaccinare. Fața mea s-a înroșit puternic și am așteptat într-o cameră până mi s-a luat tensiunea, care era foarte joasă. După 15 minute, mi-au zis să beau o cafea când ajung acasă.

Acasă, mâinile mi-au devenit grele și cu o durere înțepătoare până în vârful degetelor. Am avut dureri de cap și migrene atât de rele că nu mă puteam mișca. Tot trupul mă durea, umărul meu stâng s-a umflat și aveam dureri ciudate în vertebre și încheieturi.

După o săptămână m-am simțit mai bine și am vrut să uit de episodul acesta. Am crezut că viața mi se va îmbunătăți prin revenirea în societate așa cum era odată.

În mai 2021, în Băicoi, am făcut a doua doză de vaccin, de data aceasta în mâna dreaptă. M-am simțit groaznic pentru câteva zile. Am avut dureri de cap și migrene, dar nu ca prima oară.

După câteva luni am început să merg la doctori pentru migrene severe, încheieturi dureroase și dureri în mușchi.

(…) Am făcut a treia doză – booster – cu Pfizer, pe 4 decembrie, pentru că fiul meu a specificat că vrea vaccinul Pfizer cel mai mult dintre toate, așa că l-am făcut amândoi pe acesta.

(…) Pe 12 februarie am început să am mâncărimi pe piele, care mă țineau trează toată noaptea. Am încercat medicamente antihistaminice și nurofen pentru migrenă, dar pentru mine n-au mai funcționat.

A doua zi am mers la Urgență în spitalul municipal (probabil Ploiești – n.n.) – nu puteam merge drept și nu dormisem deloc. Aveam angioedem și șoc anafilactic cu umflături sub piele care pot afecta respirația și pot amenința viața.

După două ore de așteptare am fost consultată și mi-au prescris antihistaminice mai puternice și steroizi corticali înainte de a mă trimite acasă. Medicația mi-a folosit, m-am simțit mai bine dar tot n-am putut să dorm din cauza mâncărimii și a durerilor.

Pe 14 m-am dus la București cu speranța că voi găsi un tratament mai bun într-un spital privat. Medicii s-au alarmat la vederea mea – pielea era albă, galbenă și roșie cu pete peste tot. Mi-au făcut teste de sânge și de inimă, care au arătat că limfocitele erau foarte ridicate și aveam aritmie (bătăi neregulate de inimă).

Pulsul era, de asemenea, ridicat și tensiunea scăzută, cu angioedem răspândit rapid. Mi-au zis să merg imediat cu o ambulanță la Spitalul Municipal pentru a fi văzută de specialiști.

Am fost cercetată de un specialist care mi-a administrat intravenos un ser antihistaminic. Au făcut mai multe teste și au descoperit că petele nu erau doar pe fața mea dar de asemenea și pe organe. Aveam hemoragie nazală și dureri cumplite, în special la încheieturi.

Până seara tot nu am putut să dorm și pentru că situația se înrăutățea m-au mutat la reanimare unde am stat conectată la aparatul de adrenalină timp de 5 zile.

În timpul acesta am suferit mai multe mini atacuri de cord care mi-au afectat grav inima. Cardiologul mi-a spus că peretele dintre camerele inimii este slăbit și a vrut să-mi introducă o cameră pentru a vedea înăuntru severitatea problemei, dar mă simțeam atât de rău încât am refuzat procedura și am cerut amânarea ei.

Cu fiecare minut pe care l-am petrecut la reanimare am simțit că mi se scurge energia și viața din mine. A treia zi am avut o paralizie a părții de jos a trupului și a mâinilor, trupul mi se umflase și nu m-am putut mișca mai multe zile, simțind și dureri teribile în încheieturi.

După 5 zile petrecute acolo i-am cerut soțului să mă ia acasă. Nu puteam merge și aveam dureri peste tot. În acel moment soțului i s-a spus că am 50% șanse să mă refac.

(…) Nu am dormit o lună întreagă, adrenalina mă aducea într-o stare în care nu puteam să-mi închid pleoapele. 10 luni de atunci și încă îmi tremură degetele, mâinile și chiar și în interior. (…) Până la urmă un medic neurolog mi-a spus că ar putea fi legat de vaccin.

După ce am ajuns acasă starea mea s-a deteriorat, am avut paralizii migratorii – nu-mi puteam mișca picioarele sau mâinile pe o perioadă de trei ore. Soțul meu era necesar să mă ajute tot timpul. Mi s-au administrat doze mari de opiode și steroizi dar continuam să mă deteriorez.

Am fost la un alt spital, disperată să aflu ce mi se petrece. Am fost internată timp de o săptămână.

Medicii de acolo mi-au spus că pare că am o boală a serului, tipică dependenților de droguri. M-au chestionat dacă iau droguri și când le-am spus că tot ce am luat au fost serurile Moderna și Pfizer mi-au spus „Să nu vorbești așa!”, după care au susținut că poate fi o simplă reacție alergică la ciuperci sau eter de polietilen glycol (PEG) care se găsește în șampoane și cosmetice și că eram predispusă la reacții alergice deși nu avusesem niciodată vreuna până atunci.

Le-am spus că eu cred că este o reacție de la vaccin și ei mi-au răspuns că sunt ipohondră și că probabil m-am uitat prea mult pe internet și ar fi necesar să mă opresc din asta.

Un profesor doctor alergolog m-a prezentat studenților lui drept „un caz unic de studiu”, de negăsit în nicio carte de medicină, și m-a sfătuit să nu mai spun niciodată că este de la vaccinul covid ci că este o boală serică.

Starea mea nu se îmbunătățea și eram nefericită, plină de steroizi și puneam în greutate deși eram la regim. Mi-au recomandat Xanax și opiode pentru a dormi și pentru durerile îngrozitoare.

Soțul meu m-a dus la un neurolog care a fost prima persoană care a înregistrat cazul în scrisoarea medicală drept o reacție adversă la vaccin. Mi-a spus că problemele mele sunt asemănătoare unei reacții autoimune dar nu o boală autoimună, o reacție care a fost indusă de vaccin.

Mi-a dat tone de pastile și medicație intravenoasă care mi-au îmbunătățit simptomele neurologice și tremurul, dar astmul și urticaria severă au rămas.

M-a trimis la cel mai bun specialist imunolog-alergolog din țară. S-a uitat la dosarul meu medical și mi-a dat un tratament de anticorpi monoclonali, administrat de două ori pe lună timp de 6 luni.

M-am simțit mult mai bine după tratament, urticaria mi-a dispărut în sfârșit, după prima lună, și am putut să scap de steroizii care de fapt mi-au creat probleme mai mari de inimă, ficat și piele.

Într-una dintre recentele perioade de pauză ale tratamentului, somnul mi s-a deranjat din nou și durerile mi-au reapărut. Am luat doze mari de antihistaminice, quercitină, turmeric și alte suplimente, dar durerile din încheieturi tot le mai am.

Din când în când este necesar să mă întind ca să îmi revin. Încă am dureri puternice, spasme musculare, din cauza lipsei de oxigen din celule, pe care neurologul o asociază cu proteina spike.

În prezent urmează să-mi reiau tratamentul după perioada de iarnă.

Sunt multe idei preconcepute și judecați greșite pe acest subiect – dacă spui că ești vătămată de vaccin oamenii cred că ești dezinformată sau chiar stupidă.

AM URMAT SFATURILE GUVERNULUI; OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ ȘI ALE MASS-MEDIA ȘI AM FĂCUT CEEA CE AM CREZUT CĂ ESTE BINE.

Vaccinul anti-covid nu este pentru toți și știu că nu sunt singura în această situație: mulți oameni suferă în acest moment în România dar nu toată lumea are norocul pe care l-am avut eu de a găsi medici buni care să diagnosticheze și să trateze corespunzător problema reală.

Acum sunt pe mâini bune. Medicii specialiști pe care i-am găsit într-un final mi-au salvat viața și le sunt recunoscătoare pentru aceasta în fiecare clipă. Au fost întristați când au aflat cum s-au comportat primii doctori care m-au văzut, cum n-au luat în serios simptomele și m-au acuzat de ipohondrie ignorând urgența reală medicală.

Vreau să subliniez importanța primirii tratamentului adecvat la primele semne ale efectelor adverse. Am pierdut timp prețios căutând autenticii specialiști.

Fiind atât de aproape de a-mi pierde viața am înțeles importanța de a-i avea alături pe cei pe care-i iubești și care te iubesc. Fără îngrijirea și atenția soțului și fiului meu nu aș mai fi putut fi acum. Și fără rugăciunile tuturor prietenilor și ale familiei!

Închei acum cu ceea ce mi-a spus neurologul meu pentru a mă încuraja și totodată pentru a mă face conștientă asupra a ceea ce am făcut trupului meu: „Ai 3 doze de vaccin și încă vorbești (pentru că mă plângeam că nu mai pot vorbi normal și uit cuvintele), în curând vei merge mai bine, cu fiecare zi, dar este necesar să înțelegi că va mai dura. Îți sugerez să mergi cât de des poți la Biserică. E un miracol că te afli aici, în biroul meu azi, zâmbind, după tot ce ți s-a petrecut”.

Și sunt recunoscătoare pentru fiecare zi, bună sau mai puțin bună, dar urmărind să aleg ce-i mai bun din ea.

Rezistă și cu timpul va fi mai bine. Nimeni nu știe cât va dura, poate un an, poate doi sau mai mulți dar niciodată nu renunța!

Ella

(Povestea integrală a Ellei, în limba engleză, o puteți citi AICI)

Citiți și:
De ce tac vaccinații? Efectele secundare le-au distrus sănătatea
Medic expert în toxicologie atrage atenția în Senatul SUA asupra efectelor nocive ale vaccinului anti-covid: provoacă daune imense asupra reproducerii

 

yogaesoteric
28 februarie 2023