Precupeţele de sentinţe. Cum negociau ca la piaţă decizii două judecătoare corupte. «Mie mi-a adus treizeci şi cinci. Noi cât să ne oprim?»

 Antonela Costache
 
Judecătoarele Antonela Costache şi Viorica Dinu, de la Tribunalul Bucureşti, condamnate la 8 ani de închisoare după ce au fost găsite vinovate că vindeau sentinţe ca la piaţă, trebuiau să ajungă în închisoare pentru ca „astfel de fapte să nu se mai comită sau acestea să fie cazuri izolate”. Aceasta este motivarea sentinţei într-unul dintre cele mai mediatizate dosare privind corupţia din magistratură.
 
„Fii atentă! Aici avem cinşpe şi cinşpe… Eu mi-am oprit o mie. A fost şaişpe – şaişpe… sunt cinşpe – cinşpe. Sunt treizeci. I-am numărat. Şi asta nu-i tot, că nu-i dau lu’ … Mie mi-a adus treizeci şi cinci. Noi cât să ne oprim?”/ „Păi, cât zici tu!” /„Să ne oprim… ne oprim câte două jumate, dăm treizeci? Că ajunge…”.

Acesta este unul dintre dialogurile care le-a adus judecătoarelor Antonela Cristea, fostă Costache (47 de ani) şi Viorica Dinu (57 de ani), de la Tribunalul Bucureşti, câte opt ani de închisoare pentru corupţie. Concret, cele două judecătoare primiseră o şpagă de 35.000 de euro, pentru „rezolvarea” favorabilă a unor dosare la Curtea de Apel Bucureşti (CAB). Fiecare dintre ele şi-ar fi oprit suma de 2.500 de euro, iar 30.000 de euro urmau să ajungă prin intermediul Vioricăi Dinu la magistraţi de la CAB.

Viorica Dinu

Motivarea condamnării

Interceptările ambientale apar în motivarea sentinţei prin care Antonela Cristea şi Viorica Dinu au fost condamnate la închisoare. Cele două au fost găsite vinovate că ar fi luat mită pentru a da soluţii favorabile în dosarele penale de la Tribunalul Bucureşti sau că ar fi intervenit la colegii de la Curtea de Apel Bucureşti.

În acelaşi proces, alte 21 de persoane – grefieri, avocaţi sau justiţiabili – au primit condamnări între 2 şi 10 ani de închisoare. Cazul este fără precedent în România, deoarece era vorba de eliberarea sau achitarea unor nume sonore, cum ar fi afaceriştii Dinel Staicu şi Ştefan Rădulescu, un director din cadrul ANAF implicat în dosarul „Mafia Zahărului”, sau interlopi din clanurile „Cămătarilor”, „Duduianu” sau „Sportivilor”.

Motivarea condamnării a durat aproape 9 luni, iar sentinţa are aproape 350 de pagini. Decizia în acest caz a fost dată de Curtea de Apel Bucureşti, iar Antonela Cristea şi Viorica Dinu au contestat-o la Curtea Supremă. Cele două judecătoare, avocatul Daniel Petre, soţia acestuia, Daniela Petre şi unul dintre liderii clanului „Sportivilor”, Petrică Bogdan Bagoli, au susţinut că sunt nevinovaţi. Celelalte 18 persoane implicate în acest caz au recunoscut acuzaţiile.

„Pedepsele trebuie să fie exemplare”

„Curtea consideră că gravitatea faptelor este cu atât mai mare, cu cât au fost comise de o persoană responsabilă şi care putea să realizeze consecinţele faptelor sale, atât în raport cu propria persoană, dar şi cu ceilalţi membri ai societăţii”, a motivat Curtea cei 8 ani de închisoare în cazul Vioricăi Dinu. Femeia şi-a dat demisia din magistratură în timpul procesului. „Pedepsele ce îi vor fi aplicate inculpatei pentru aceste infracţiuni trebuie să fie exemplare, menite să realizeze atât prevenţia, dar şi scopul educativ, pentru ca astfel de fapte să nu se mai comită sau acestea să fie cazuri izolate”, a motivat CAB.

Potrivit sentinţei, Dinu nu a înţeles rolul pe care îl avea în societate, iar prin conduita şi comportamentul său a făcut ca încrederea în actul de justiţie să fie grav afectate, „fapt pentru care pedepsele ce îi vor fi aplicate pentru aceste fapte vor fi orientate spre limita superioară a acestora”. Dinu şi Cristea au stat în arest preventiv mai mult de un an, în perioada 14 martie 2013 – 27 aprilie 2014 şi în arest la domiciliu încă un an, 27 aprilie 2014 – 18 iunie 2015. De altfel, Dinu s-a plâns în repetate rânduri judecătorilor de condiţiile din penitenciar: „Faptul că sunt închisă mă umileşte şi nu îmi oferă nicio altă formă de educare. În prezent, în România, penitenciarele nu sunt pregătite să încarcereze persoane cu studii superioare. Acestea sunt amestecate cu analfabeţi, cu care nu ai ce să discuţi şi care nu te înţeleg”.

S-a căsătorit la Târgşor

Antonela Cristea, fostă Costache, a fost suspendată din funcţia de judecător după arestarea preventivă. În perioada în care a fost închisă la Târgşor, judecătoarea s-a măritat cu avocatul care o reprezenta în proces, iar ceremonia a fost oficiată în penitenciar. Antonela Cristea nu a dat declaraţii în timpul procesului. „Fapta inculpatei, pe deplin dovedită de mijloacele de probă existente la dosarul cauzei, este de o gravitate deosebită, datorată – în principal – faptului că aceasta soluţiona procese penale în care erau judecaţi oameni pentru comiterea de infracţiuni, stabilea şi aplica pedepse, rolul său în societate fiind unul deosebit”, se arată în sentinţa de condamnare.

Curtea de Apel Bucureşti a arătat că judecătoarea realiza care era rolul său socio-profesional şi, de aceea, comiterea faptei apare ca o acţiune de o gravitate deosebită. „Antonela Costache trebuia să realizeze şi să aibă în vedere în permanenţă faptul că puterea conferită de lege, aceea de a judeca oameni, este de natură să-i determine un comportament şi o atitudine ireproşabile”, se mai arată în sentinţă. Judecătoarea ar fi dat dovadă de superficialitate, uşurinţă, indiferenţă, „şi-a periclitat propria existenţă şi activitatea profesională, dar şi încrederea în actul de justiţie, precum şi în instituţiile şi personalul din autoritatea judecătorească.”

„A visat urât azi-noapte şi că se ştie în penitenciar”.

Nonşalanţa cu care cele două judecătoare şi cei implicaţi discutau despre şpăgi şi sentinţe vândute este surprinzătoare în acest caz. Multe dintre discuţii sunt interceptate în liftul Tribunalului Bucureşti, după ce ofiţerii anticorupţie le-au spus celor doi magistraţi, în discuţii private, că în ascensoarele capitonate cu tablă şi aluminiu nu se pot face interceptări. Costache ar fi aflat în acelaşi mod că nu ar putea fi interceptată dacă ar deţine un telefon mobil de generaţie veche, aşa că cele două judecătoare şi-ar fi achiziţionat astfel de telefoane mobile pentru a se feri astfel de o presupusă anchetă.

De altfel, Dinu era veşnic precaută: „Tre’ să aveţi grijă! Aveţi grijă, că DNA-u’ e în foc continuu!”. Într-o discuţie telefonică, Dinu povestea despre Costache că i-a fost frică să primească şpaga pentru eliberarea lui Dinel Staicu, 150.000 de euro, deoarece ar fi avut coşmaruri. „Şi Antonela: «Nu şi nu» şi că ea a visat urât azi-noapte şi că se ştie în penitenciar şi că-i e frică. Numai aşa o ţinea!”/ „I-am şi arătat banii de dimineaţă”, povestea magistratul. Judecătoarele nu ar fi avut nicio reţinere, în funcţie de suma de bani dădeau decizii pentru orice infracţiuni, mai puţin cele cu trafic de droguri. „A zis să nu fie cu kilograme (droguri- n.r)… Şi rămăsese că mă duc să-i spun”, explica Dinu.

Judecătorii care nu luau mită, „prea tâmpiţi”

Curtea de Apel Bucureşti a lăsat în motivare o discuţie dintre Dinu şi avocatul Daniel Petre, condamnat la 10 ani de închisoare, în care o criticau pe Antonela Cristea: „A fost aiurea să ia Antonela jumătatea ta, fiindcă şi l-a pus pe completu’ ei”. Petre a găsit imediat explicaţia: „De fomistă! Că nu, eu din ce ştiu e distrusă cu banii, mie îmi plac…”. Dinu a încercat să-i găsească parte bună, în sensul că sigur va accepta bani în contul unei posibile şpăgi pentru intervenţii în cazul Dinel Staicu: „E cheltuitoare şi nu cred că o să…”. Ce doi au discutat şi despre judecători care refuză şpaga, „prea tâmpiţi” ca „să facă” bani, „accentele filozofice ale conversaţiei fiind axate pe aceea că cei care dau şi primesc mită nu fac altceva decât «să mănânce o pâine»”, se arată în motivare.

Citiți și:

Derapajele surprinzătoare ale anticorupţiei din România

Din revelațiile lui Swedenborg: ce îi așteaptă în lumea de dincolo pe judecătorii corupți, orbi la dreptate și adevăr


 

yogaesoteric
18 septembrie 2017