Pregătirea terenului pentru război

„Prietene, ești mai hoț ca porcul!”. Cam asta ar putea să-i spună Putin lui Trump, la o cafea, după ultimul summit al Coaliției de Voință care urmărește să facă din Ucraina cea mai mare bază NATO „fierbinte” din coasta Rusiei.

Europa încă își caută busola morală printre ruinele orașelor ucrainene, iar episodul Delta Force din Venezuela pare că a fost de un real folos. Ultimul summit al așa-numitei Coaliții de Voință a transmis un mesaj de zângănit de săbii, nu de ramură de măslin. Departe de a fi un simplu preludiu diplomatic pentru pace, inițiativa condusă de Franța și Marea Britanie a fost, în realitate, schița unei fortărețe militare permanente la porțile Moscovei. Sub masca „garanțiilor de securitate”, Occidentul betonează frontiera estică și se străduie să transforme Ucraina într-un arici de fier strategic, imposibil de înghițit de ursul rusesc.

Premisa este simplă, dar brutală. Încetarea focului, solicitată de aliații lui Zelenski, nu înseamnă nici pe departe finalul ostilităților, ci doar o pauză operativă pentru refacerea forțelor. Planul Coaliției de a staționa trupe pe teritoriul ucrainean, sub pretextul protejării stocurilor de armament și al instruirii, este echivalentul geopolitic al plasării unei arme încărcate pe masa negocierilor. Așa cum remarca analistul militar Michael Kofman în podcastul War on the Rocks, „strategia porcului spinos necesită o prezență credibilă, nu doar promisiuni pe hârtie”. Această prezență, în viziunea Coaliției, se traduce prin baze militare, sisteme de rachete și o armată ucraineană integrată de facto în structurile NATO, chiar dacă de jure rămâne în afara Alianței.

Aici intervine un calcul cinic. Prin condiționarea prezenței trupelor de semnarea unui armistițiu, Coaliția a întins o capcană diplomatică perfectă Kremlinului. Moscova este pusă în fața unei alegeri imposibile: fie continuă un război de uzură care îi macină economia și demografia, fie semnează o pace care, paradoxal, îi consfințește înfrângerea strategică. Semnarea unui acord ar permite Occidentului să construiască baze militare la doi pași de Moscova. Practic, ar permite să transforme Ucraina într-un portavion terestru al NATO.

„Rusia vede orice prezență militară occidentală în Ucraina ca pe o linie roșie existențială”, avertiza recent un raport al Carnegie Endowment for International Peace. Coaliția de Voință a belicoșilor din Europa bine dirijați de Trump ignoră deliberat această sensibilitate a Moscovei. Macron, Starmer și Merz par să spună: „Nu ne pasă de liniile voastre roșii, le desenăm pe ale noastre”. Este o poziționare deloc pacifistă, care sugerează că liderii europeni (în special cei de la Paris și Londra) au abandonat ideea unei reconcilieri cu Rusia lui Putin și pariază totul pe o confruntare de lungă durată.

Riscurile sunt colosale. A face din Ucraina un punct fierbinte permanent, cu trupe europene în proximitatea liniei de contact, creează scenariul perfect pentru un dezastru. Orice incident, fie el o eroare tehnică sau o operațiune false flag, poate activa un efect de domino. Mecanismul este similar cu cel al fitilului scurt de la butoiul cu pulbere al Balcanilor din 1914. Nu mai vorbim despre un conflict proxy, ci despre prezența fizică a soldaților NATO în bătaia rachetelor rusești.

Mai mult, ocolirea structurilor greoaie ale NATO prin această așa-zisă Coaliție de Voință demonstrează nerăbdarea și agresivitatea noii strategii. Se dorește acțiune rapidă, fără veto-uri maghiare sau ezitări germane. Este o „NATO a celor dispuși să lupte”, o alianță în interiorul alianței, construită nu pentru menținerea păcii, ci pentru câștigarea unui eventual război schițat în birourile Pentagonului.

În concluzie, narativul oficial despre „protejarea păcii” este doar vârful aisbergului. Sub apă se află o strategie masivă de izolare și presiune militară asupra Rusiei (singurul obstacol major rămas în calea globalizării sub conducere unică). Așa cum spunea diplomatul american George Kennan despre Războiul Rece, „nu există securitate reală fără acceptarea riscului”. Coaliția de Voință a decis să accepte riscul maxim, acela de a sfida Rusia chiar în curtea ei. Și de a paria că Putin nu va avea curajul (sau capacitatea) să apese butonul nuclear.

Pacea propusă de aliații NATO nu este una a detensionării, ci una a țevilor de tun îndreptate permanent spre Moscova.

Citiţi şi:
Împrumutul de 90 de miliarde euro pentru Ucraina: o escrocherie propagandistică
BlackRock conduce negocierile de pace din Ucraina

yogaesoteric
23 ianuarie 2026