Primele șocuri în bula AI?

Papa Leon al XIV-lea a scos o enciclică nouă, Magnifica Humanitas, pe probleme de AI. Mulți comentatori zic că e la fel de importantă precum Rerum Novarum, faimoasa enciclică dată de papa Leon al XIII-lea la sfârșitul secolului XIX (în 1891), în care Biserica Catolică se pronunța asupra conflictului dintre capital și muncă și lua apărarea clasei muncitoare (dar atrăgea atenția asupra pericolelor extremismului de stânga).

Pe scurt, Magnifica Humanitas deplânge câteva aspecte pe care le vedem și noi:

– tendința de a înlocui oamenii cu AI;

– dorința unora de a utiliza pe scară largă AI în războaie, supraveghere, control, dominație;

– visul unora (eu aș zice: amintiți-vă de Klaus Schwab și de „a patra revoluție industrială”!) de a ridica tehnologia deasupra omului.

Enciclica papală cheamă la apărarea demnității umane, a păcii, a unui adevăr „obiectiv”, nu mediat de tehnologie, și a rolului central al omului în societățile noastre.

Poziția Bisericii Catolice vine chiar în aceeași perioadă în care două mari firme tehnologice, Uber și Microsoft, au anunțat că renunță la diverse servicii AI deoarece……. costă prea mult. Astfel, Uber a anunțat că renunță până la 1 aprilie în timp ce Microsoft a anunțat că a renunțat la un contract cu Anthropic (Claude AI) din cauza costurilor prea ridicate, solicitându-le programatorilor proprii să utilizeze exclusiv instrumentele AI interne (mai slabe).

Avem de-a face, așadar, pe de o parte cu o recunoaștere a problemelor etice ridicate de AI, pe de altă parte de o recunoaștere a problemelor de eficiență. Iată că AI-ul, oricât de insidios ar fi, nu e deloc așa de „ieftin” pe cât am fost lăsați să credem.

De fapt, în cazul Uber și Microsoft avem de-a face cu o problemă clasică de economie privitoare la următoarea dilemă: când și la ce e mai ieftin să utilizezi AI, și când și la ce e mai ieftin să utilizezi omul?

Cele două super-companii au mizat prea mult pe AI, crezându-și propria narativă (greșită) că AI-ul va fi, de acum încolo, „alfa și omega”. De fapt, de acum încolo este necesar să intre în scenă economiștii, care să facă scenarii de alocare echilibrată a resursei umane și a resursei tehnologice (AI), după cum în cadrul problemelor semnalate de enciclica papală este necesar să intre în scenă filozofii, juriștii și/sau sociologii.

Ceea ce observăm cu ochiul liber, totuși, este că „luna de miere” dintre instrumentele AI și public pare să se fi încheiat: ceea ce era „gratis” devine tot mai restrictiv și mai toți marii furnizori încep să sugereze tot mai agresiv upgrade la un cont plătit. Nu doar că nu e „ieftin”, dar AI-ul consumă resurse imense care este necesar să fie plătite cumva, de cineva.

Citiți și:
Ipocrizia climatică față de IA. Noile centre de date ale OpenAI vor consuma mai multă energie decât tot orașul New York
De ce nu ne mai ajunge apa: Inteligența Artificială consumă cantități colosale

yogaesoteric
12 iunie 2026