Proiect de lege care i-ar permite lui Trump să acționeze militar în România!

Un proiect de lege vizând autorizarea folosirii forței militare americane împotriva cartelurilor de droguri i-ar oferi președintelui Donald Trump o libertate extinsă de a acționa împotriva așa-numiților „narcoteroriști”. România se află pe lista celor peste 60 de țări-țintă.

Redăm în continuare un articol din 23 septembrie pe această temă al politologului Brett Heinz, publicat în Responsible Statecraft:

Un proiect de lege pentru autorizarea folosirii forței militare americane împotriva cartelurilor de droguri circulă în prezent prin Congres și Casa Albă, potrivit New York Times. Deși o versiune oficială a propunerii legislative nu a fost încă publicată, informațiile disponibile sugerează că aceasta ar putea fi folosită pentru a justifica intervenții militare americane în cel puțin 60 de țări.

Autorizație pentru folosirea forței militare

„Războiul împotriva drogurilor” condus de SUA a escaladat rapid în luna septembrie: după ce Casa Albă a semnat o directivă secretă care autoriza atacuri asupra cartelurilor latino-americane, SUA și-au sporit prezența militară în regiune și au început o serie de atacuri aeriene mortale asupra unor ambarcațiuni civile suspectate de contrabandă cu droguri în apele internaționale ale Caraibelor. Organizația Human Rights Watch a calificat aceste atacuri drept „execuții extrajudiciare ilegale”.

Cât de departe ar fi normal să meargă Washingtonul în noua sa campanie antidrog a fost un subiect de controversă în administrația Trump. Când Administrația pentru Combaterea Drogurilor (DEA) a propus folosirea armatei americane pentru a ataca cartelurile pe teritoriul Mexicului, în cadrul unei întâlniri la Casa Albă la începutul acestui an, oficiali ai Departamentului Apărării și ai altor agenții s-au opus, în parte deoarece ramura executivă nu avea suficiente temeiuri legale pentru a face aceasta.

Autorizația pentru folosirea forței militare (Authorization for Use of Military Force, AUMF) este instrumentul folosit cel mai des astăzi pentru a oferi justificare legală ostilităților militare. Legislația AUMF adoptată ca răspuns la atacurile de la 11 septembrie a pus bazele „războiului global împotriva terorismului”, care a inclus vizarea multor suspecți fără legătură cu 9/11. Datorită limbajului său extrem de vag, AUMF din 2001 a fost folosită ulterior pentru a justifica intervenții militare în cel puțin 22 de țări.

O propunere atribuită deputatului Cory Mills (republican din Florida) pentru un nou AUMF vizând „narcoteroriștii” a început să circule la jumătatea lunii septembrie la Washington. Modelată aparent după AUMF din 2001, noua AUMF a lui Mills este la fel de amplă: deși are o durată de doar cinci ani, nu identifică ținte specifice și nu conține restricții geografice.

În declarațiile pe care le-a făcut pentru New York Times, profesorul Jack Goldsmith de la Harvard a descris propunerea drept „nebunesc de permisivă”, practic „o autorizație deschisă de război împotriva unui număr necunoscut de țări, organizații și persoane pe care președintele le-ar putea include în aria sa de aplicare”.

Versiunea atribuită lui Mills i-ar permite președintelui să folosească „toată forța necesară și adecvată împotriva acelor națiuni, organizații sau persoane pe care președintele le desemnează drept narcoteroriști”, inclusiv a celor care oferă finanțare sau sprijin acestora.

„Organizații teroriste străine”

La începutul acestui an, Casa Albă a adăugat o listă lungă de carteluri latino-americane pe lista națională a „Organizațiilor Teroriste Străine” (FTO). Deși textul complet al AUMF a lui Mills nu a fost confirmat, potrivit propunerii, președintele ar putea avea autoritatea de a duce război împotriva oricăreia dintre aceste organizații, indiferent de locul în care operează. Având în vedere natura extrem de globalizată a comerțului cu droguri și definiția controversată a expresiei „carteluri de droguri”, aceasta ar putea include acțiuni militare americane în zeci de țări diferite. „Proiectul lui Mills ar lăsa o mare marjă de apreciere în mâinile executivului pentru a decide cine «se încadrează» în aria de țintire”, a declarat Elizabeth Beavers, profesoară de drept la Widener University.

Cartelul Sinaloa, de exemplu, desemnat ca FTO de administrația Trump în februarie, operează în „cel puțin 47 de țări”, conform DEA. Într-o serie de cinci articole despre „politicile externe ale cartelului Sinaloa și CJNG (alt cartel mexican)”, cercetătoarea Vanda Felbab-Brown enumeră țări implicate în activitățile cartelului Sinaloa: Albania, Australia, Belgia, Capul Verde, Chile, China, Columbia, RDC, Ecuador, Franța, Germania, Ghana, Guineea-Bissau, Irlanda, India, Italia, Mali, Maroc, Mozambic, Olanda, Noua Zeelandă, națiunile din „Triunghiul de Nord” al Americii Centrale, Nicaragua, Nigeria, Peru, Portugalia, România, Senegal, Serbia, Slovacia, Spania și Marea Britanie.

Alte țări cu activitate a cartelului includ Belize, Canada, Costa Rica, Republica Dominicană, Guyana, Panama și Thailanda.

Dacă AUMF propusă ar fi vizat doar cartelul Sinaloa, ar putea teoretic autoriza intervenții militare americane în cel puțin 42 de țări. Dar acesta este doar unul dintre multele carteluri desemnate ca organizații teroriste de administrația Trump. Un război împotriva CJNG ar adăuga Argentina, Brazilia, Paraguay, Turcia, Uruguay și Venezuela pe listă. Carteluri precum Tren de Aragua au deja o prezență în Costa Rica. Între timp, administrația Trump a desemnat mai multe țări drept rute de tranzit prioritar pentru droguri, argumentând că „asistența” SUA era „vitală pentru interesele naționale” în Afganistan, Bolivia, Columbia, Myanmar și Venezuela.

Adunate la un loc, forțele combinate ale AUMF propusă și desemnările de carteluri ca organizații teroriste ar putea permite președintelui SUA să intervină în aproape toate națiunile de pe continentul american. Luată literal, AUMF ar putea fi utilizată chiar și pentru a justifica ostilități pe teritoriul SUA, deoarece banda MS-13, extrem de violentă, desemnată ca organizație teroristă, a fost creată în Los Angeles și are operațiuni extinse în toată țara. În practică, însă, este puțin probabil să se petreacă aceasta.

„Încă există numeroase protecții constituționale împotriva țintirii extrajudiciare a persoanelor din SUA, pe care un AUMF nu le poate înlătura pur și simplu”, a spus Beavers. Totuși, aceasta presupune că președintele ar respecta aceste protecții. „Întreaga discuție despre legalitate se bazează pe ceea ce sunt dispuse să facă celelalte ramuri ale guvernului, inclusiv instanțele, în legătură cu astfel de încălcări”, a adăugat ea.

Autoritățile americane au încercat de multă vreme să-și extindă puterile prin combinarea războiului împotriva drogurilor cu războiul împotriva terorismului, folosind adesea ideea controversată de „narcoterorism” pentru a face legătura. În 2011, DEA a susținut că 39% dintre organizațiile teroriste străine aveau „legături confirmate cu traficul de droguri”. Noua AUMF propusă ar putea fi aplicată, așadar, și împotriva multor organizații teroriste tradiționale, inclusiv al-Qaeda, Hezbollah și talibani. Aceasta înseamnă că AUMF ar putea oferi autorități suplimentare (pe lângă cele din AUMF anterioare) pentru ca SUA să se implice în țările unde aceste grupuri operează. O astfel de listă ar include implicarea talibanilor în Afganistan și Pakistan, a Hezbollah în Liban și o lungă listă de țări unde guvernul SUA susține că există afiliați al-Qaeda: Algeria, Burkina Faso, Iran, Irak, Libia, Mali, Somalia, Siria și Yemen.

Potențiale acțiuni militare în peste 60 de țări

SUA au acuzat de mult timp Armata de Eliberare Națională (ELN) din Columbia de traficul de droguri. Din cauza implicării Cubei în negocierile dintre ELN și guvernul columbian, Washingtonul a insistat să clasifice insula drept „stat sponsor al terorismului”. Astfel, Casa Albă ar putea teoretic să folosească această AUMF pentru a se angaja în ostilități militare în Cuba. În mod similar, încercările SUA de a lega conducerea guvernului venezuelean de așa-numitul Cartel de los Sores ar putea fi folosite pentru a declanșa un război împotriva armatei venezuelene, nu doar împotriva cartelurilor din țară.

Punând cap la cap toate aceste aplicații potențiale ale AUMF propuse, proiectul de lege ar crea justificări pentru angajarea Casei Albe în acțiuni militare ofensive în peste 60 de țări. Deși momentan nu există semne că Congresul ar fi dornic să adopte, cu atât mai puțin să voteze, o autorizație de forță militară atât de largă, dacă ar deveni lege, aceasta ar combina pe deplin două dintre cele mai mari eșecuri de politică din istoria SUA – războiul împotriva drogurilor și războiul împotriva terorismului – într-un concept unic, care ar putea extinde conflictul armat în întreaga emisferă vestică și dincolo de aceasta.

Citiți și:
Donald Trump a anunțat că desemnează Antifa drept organizație teroristă
Cu Donald Trump, „It’s a Mad World” („E o lume nebună”)
Opinie: SUA vor invada Venezuela?

yogaesoteric
8 octombrie 2025