Propolisul, unul dintre cele mai active antivirale naturale

Ne confruntăm încă cu virozele sezoniere. Care mai vechi, care mai noi. Dar indiferent de faima lui, un virus rămâne un simplu virus. Iar Natura a generat numeroase remedii spre a proteja viața, fără a fi însoțite și de efecte dăunătoare.

Unul dintre cele mai active antivirale naturale, ne este dăruit de micuțele noastre prietene, albinele: propolisul.

În activitatea mea de medic, de aproape 27 de ani, am recomandat propolis cu succes și fără reacții adverse și l-am utilizat eu și familia mea, în variate afecțiuni. Între acestea, afecțiunile virale sunt dintre cele mai frecvente, iar propolisul a fost principalul remediu.

Menționez: viroze respiratorii de toate felurile (guturai, gripă, rinită, faringită, faringo-amigdalită, bronșită, bronșiolită, pneumonie virală), viroze ORL, oftalmice, digestive, cardio-vasculare, neurologice și ori câte ori patologia vădea implicare virală.

Cea mai mare parte dintre virozele respiratorii sunt determinate de coronavirusuri, aspect pe care l-am învățat la facultatea de medicină încă de la începutul ei, la disciplina de Virusologie.

Până acum aspecte știute. Ce se cunoaște mai puțin în public, este cât de simplu acționează propolisul. El creează pelicule protectoare, în macroscopic și în microscopic.

Când vă puneți tinctură de propolis pe mână, pe pielea sănătoasă ori pe o rană, observați cu ușurință cum după ce s-a uscat, rămâne o peliculă fină, observabilă macroscopic, de culoare ocru-brun. Este constituită din componente bioactive lipicioase, care în continuare exercită acțiunile binecunoscute ale propolisului.

Când luați între degete un mugure de plop (aflat la originea vegetală a propolisului), îi observați suprafața lucioasă și simțiți cum se lipește de piele. Este datorită peliculei fine de rășini protectoare care acoperă întreaga suprafață a mugurelui. La fel este pe orice muguri, rămurele fine, boboci. Albinele culeg aceste rășini, le aduc în stup și le transformă în propolis.

Mai departe, după ce ajunge în trupul uman, variate molecule din propolis se atașează de receptorii celulari ACE II pe care îi protejează contra alipirii unor posibili agresori, între care coronavirusurile. Practic creează pe suprafața membranei celulare o peliculă microscopică protectoare.

Este important să se știe și cât de numeroase sunt studiile care susțin științific cunoștințele despre propolis, ele desfășurându-se începând de acum câteva zeci de ani, pe întreg mapamondul. În continuare am tradus câteva fragmente cu informații centrale din studii și articole asupra capacității propolisului contra virusurilor sezoniere.

Vă invit să nu vă speriați de denumirile științifice ale componentelor propolisului, și sper să nu vă plictisiți cu ele. Le-am păstrat așa cum erau menționate, doar spre a puncta cât de aprofundată este cunoașterea propolisului dincolo de practica îndelungată, pe numeroase planuri: biochimic, mecanisme de acțiune, microdimensiuni, aspecte energetice.

1985 (PubMed.gov)

Acțiunea antivirală a fracțiunilor izolate din propolis (articol în limba bulgară – V Maksimova-Todorova, N. Manolova, G. Gegova, Iu. Serkedzhieva, S. Uzunov)

1992 (PubMed.gov)

Efectul contra virusului gripal al unor constituenți ai propolisului și analogilor lor (esteri ai acizilor cinamici substituiți) (J. Serkedjieva, N. Manolova, V. Bankova)

„Activitatea antivirală a șase substanțe […] constituenți ai extractului etanolic din propolis, adică esteri ai acizilor cinamici substituiți, a fost studiată in vitro. Una dintre ele, izopentil ferulat, a inhibat semnificativ activitatea infecțioasă a virusului gripal A/Hong Kong (H3N2) in vitro și producția de hemaglutinine in ovo. Prin utilizarea diverselor tipare experimentale s-a găsit că inhibiția maximală a reproducerii virale a fost observată când substanțele testate erau prezente în mediu pe parcursul întregului proces infecțios.”

2011 (PubMed.gov)

Acidul 3,4-Dicaffeoylquinic, un consituent major al propolisului brazilian, crește expresia TRAIL și extinde durata de viață a șoarecilor infectați cu virus gripal A. (Tomoaki Takemura, Tomohiko Urushisaki, Mayuko Fukuoka, Junji Hosokawa-Muto, Taketoshi Hata, Yumiko Okuda, Sachie Hori, Shigemi Tazawa, Yoko Araki, Kazuo Kuwata)

„La șoarecii inoculați cu virusul gripal A, durata de viață a celor tratați cu extractul apos de propolis verde brazilian a fost semnificativ mai mare decât a celor netratați. În plus, s-a constatat că sub acțiunea acestor componente administrate oral, crește factorul de apoptoză celulară, un mecanism nou antiviral.”

2020, 22 Aprilie

Investigarea proprietăților potențial inhibitoare a tratamentului cu extract etanolic din propolis față de receptorii ACEII pentru Covid-19, prin studiu de andocare moleculară (Halil Ibrahim Güler, Gizem Tatar, Oktay Yildiz, Ali Osman Belduz, Sevgi Kolayli)

„Rezultatele arată că rutina are cel mai puternic potențial inhibitor dintre moleculele studiate având înaltă energie de legare -8,97 kcal/mol și Ki 0,261 mM, și este urmată de miricetină, fenetil ester al acidului cinamic, hesperetină, pinocembrină. Oricum, molecula de referință are energia de legare de -7,28 kcal/mol și 4,65 mM. În concluzie, potențialul înalt al flavonoidelor de a se lega de receptorii ACE II arată că acest produs natural al albinelor are un înalt potențial pentru tratamentul covid-19, care este necesar să fie susținut prin studii experimentale.”

2020, 30 Aprilie (PubMed.gov)

Fitomolecule derivate din produse naturale ca potențiali agenți contra covid-19 – o analiză (Janice S. Mani, Joel B. Johnson, Jason C. Steel, Daniel A. Broszczak, Paul M. Neilsen, Kerry B. Walsh, Mani Naiker)

„… cu 55 de articole identificate despre cercetări primare… componentele care arată o promisiune de inhibiție a coronavirusului la oameni includ scutalerina, silvestrol, triptantrină, saicosaponina B2, quercetina, myrycetina, acid cafeic, psoralidina, azobavacalcona și lecitine precum grifitsina. … Am notat că cele mai promițătoare molecule mici identificate drept inhibitoare de coronavirus, conțin o structură inelară fuzionată conjugată, clasificate ca fiind polifenoli.”

2020, Junie

Propolis și mecanismul potențialului său contra infecției SARS-CoV-2 și a bolii covid-19 (Andresa Aparecida Berretta, Marcelo Augusto Duarte Silveira, Jose Manuel Condor, David De Jong)

„Concluzii … Propolisul a dovedit efecte antiinflamatoare și imunoregulatoare, inclusiv inhibiție PAK-1. De asemenea, atașamentul la receptorii ACEII, o țintă majoră a virusului SARS-CoV-2 pentru invazia celulară, este inhibată de propolis. Componentele propolisului, între care fenilesteri ai acizilor cafeici, rutina, quercetină, kempferol și miricetină au demonstrat in silico o interacțiune intensă cu ACE II. Kempferolul reduce expresia TMPRSS2.

În plus față de aceste activități, propolisul nu interacționează cu majoritatea enzimelor hepatice sau alte enzime cheie; în acord cu criteriile adoptate de Organizația Mondială a Sănătății, propolisul poate fi utilizat concurențial cu principalele medicamente, fără risc de potențare sau inactivare.

Determinarea dacă propolisul afectează SARS-CoV-2 va necesita mai multe cercetări. Dar dat fiind că propolisul este un produs fără risc, cu excepția celor ce pot face alergie, activitățile biologice cunoscute ale acestui produs natural sugerează utilitatea lui pentru reducerea riscului și impactului, și ca tratament adjuvant.”

2021 Ianuarie

Eficiența propolisului ca tratament adjuvant la pacienți spitalizați cu Covid-19: studiu clinic randomizat și controlat (Marcelo Augusto Duarte Silveira, Andresa Aparecida Berretta, David De Jong, într-o echipă de 25 de cadre medicale, la Spitalul Sao Rafael, Salvador, Brazilia)

Rezumativ, echipa a lucrat cu 124 de pacienți spitalizați cu covid-19, împărțiți în 3 grupuri. Timp de 7 zile, grupul 1 a primit tratament standard alopat și 400 mg extract de propolis brazilian/zi; grupul 2 a primit tratament standard și 800 mg extract de propolis brazilian/zi; iar grupul 3 doar tratament alopat. Ei aveau comorbidități, 51,6% au necesitat suplimentare cu oxigen, 41,1% au necesitat terapie intensivă.

Dintre rezultatele urmărite, timpul de spitalizare a fost: 12 zile la grupul 3; 7 zile la grupul 2; doar 6 zile la grupul 1, adică jumătate față de cei doar cu terapie alopată.

Leziuni acute renale au fost la 10 pacienți din grupul 3, la 5 din grupul 1, și la numai 2 pacienți din grupul 2.

Autor: Gabriel Aoșan

Citiți și:
Propolis în loc de antibiotice: o modalitate ușoară de a lupta împotriva a numeroase boli
Ce este «căpăceala». Elixirul secret produs de albine, mai puternic decât mierea sau propolisul
Adina Alberts: ‘Avem șanse să nu ne îmbolnăvim niciodată de coronavirus’

 

yogaesoteric
25 februarie 2022