Proteste paşnice împotriva privatizării apei din El Salvador sancţionate ca acte de terorism

de Mihai Vasilescu

În luna iulie 2007, poliţia din El Salvador a reprimat cu violenţă proteste paşnice organizate împotriva privatizării resurselor şi sistemului de distribuţie a apei curente. Paisprezece persoane au fost arestate şi apoi acuzate, în mod suprinzător, de acte de terorism. El Salvador este singura ţară din America de Sud care a adoptat o lege împotriva terorismului, copie fidelă a controversatului Patriot Act din SUA.

Organizaţiile de apărare a drepturilor omului au condamnat aceste măsuri, arătând că acţiunea de a protesta pentru a avea apă la preţuri acceptabile nu poate fi considerată un act de terorism. Comunitatea din Santa Eduviges a cerut ca sistemul ei de apă să fie renaţionalizat, în condiţiile în care partidul aflat la putere urmăreşte să impună o lege prin care toate sursele de apă din El Salvador să fie privatizate. Legea Generală a Apelor (General Water Law) prevede ca administrarea apelor să treacă de sub control naţional sub control municipal, iar autorităţile locale să concesioneze apoi sursele şi sistemele de distribuţie  unor firme private, pe perioade de minim 50 de ani.

Organizaţia lucrătorilor din Administraţia Naţională a Apelor s-a aflat în fruntea protestelor şi a acuzat guvernul că duce o campanie pentru a boicota financiar, prin reduceri masive de bugete, această instituţie de stat. S-a vorbit şi de presiuni mediatice pentru a da opiniei publice impresia că privatizarea este justificată şi imperios necesară. Organizaţia a arătat că, în condiţiile privatizării totale, 40% din populaţie riscă să rămână fără apă, pentru că nu-şi va putea permite să plătească.

Astfel de tentative au mai fost făcute şi în alte ţări din America latină. Cel mai cunoscut caz este cel din Cochabamba, Bolivia, unde Banca Mondială a condiţionat acordarea unor împrumuturi de privatizare a surselor de apă. Administrarea apelor a ajuns astfel pe mâna mega-corporaţiei Bechtel, lucru ce a dus la o creştere a preţului apei cu 200%. În cele din urmă compania a fost forţată de populaţie să părăsească ţara, iar sistemul de distribuţie a apei a ajuns din nou sub control public.  

După eşecul din Bolivia, Banca Mondială a fost mai prudentă. Nu şi-a schimbat însă practicile, ci doar a avut grijă să utilizeze alţi termeni : „concesionare”, „decentralizare” sau „participare a sectorului privat”.

După 26 de zile de detenţie abuzivă, cei 14 protestatari acuzaţi de terorism au fost eliberaţi condiţionat, la presiunea organizaţiilor de apărare a drepturilor omului. Au primit însă interdicţie de a părăsi ţara timp de şapte luni. În cele din urmă acuzaţia de acte de terorism a fost complet retrasă. Mass-media nu a mai dat aceeaşi amploare acestei ultime ştiri.

„A fost o experienţă extrem de dură”, a declarat unul dintre cei 14.  „Nu mi-aş fi imaginat vreodată că poţi ajunge în închisoare pe timp de pace şi fără să fi comis vreo infracţiune. Astfel de arestări fac parte din planul guvernului de a diaboliza mişcările de protest şi a-i intimida pe oameni.”

Acelaşi punct de vedere îl împărtăşeşte şi Pedro Juan Hernandez, profesor de economie la Universitatea din El Salvador şi militant pentru drepturile omului : „Obiectivul acestei legi nu este nicidecum lupta împotriva terorismului, pentru că la noi în ţară nu au fost niciun fel de acte de terorism. Obiectivul este transformarea mişcărilor sociale de protest în ceva criminal şi închiderea liderilor acestora cu orice preţ. Dacă până acum în El Salvator s-a protestat pentru accesul liber la apă, sănătate şi educaţie, mai nou va trebui să organizăm acţiuni şi pentru a ni se respecta dreptul de a protesta.”

Citiţi şi:

Cum se face că lista teroriştilor periculoşi elaborată de guvernul american a ajuns la un milion de nume?

Banca Mondială şi mega-corporaţiile pun monopol pe apa planetei

yogaesoteric
29 ianuarie 2009

Also available in: Français